De asemenea, la reuniune s-a convenit "menținerea unei prezențe continue" a NATO în flancul estic al Alianței, pe tot parcursul anului viitor.
"Este cea mai substanțială sporire a apărării noastre de la sfârșitul Războiului Rece", a afirmat într-o conferință de presă secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, adăugând că noua forță de reacție rapidă va avea misiunea să răspundă "oricărei amenințări, indiferent de unde va proveni”.
La summitul Alianței, desfășurat în luna septembrie în Țara Galilor, liderii celor 28 de state membre au aprobat un Plan de Reacție Rapidă (Readiness Action Plan — RAP) ce cuprinde măsuri de sporire a capacității de mobilizare a resurselor militare în eventualitatea unei situații de criză, decizie luată în contextul implicațiilor strategice ale acțiunilor Rusiei în Ucraina și al amenințărilor provenite din Orientul Mijlociu.
În acest sens, Stoltenberg a subliniat că aplicarea planului de acțiune, convenit la summitul din septembrie, a început deja prin "sporirea prezenței aliate aeriene, terestre și navale" în flancul estic al NATO, pentru a "răspunde acțiunilor agresive ale Rusiei, mai ales în Ucraina'", amintind, totodat[, și de incursiunile frecvente ale avioanelor militare rusești în spațiul aerian european.
Pe de altă parte, secretarul general al NATO a ținut să reafirme faptul că Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord — ce prevede apărarea colectivă în cazul agresiunii împotriva unuia dintre membri — nu se aplică în cazul statelor ce nu sunt membre ale Alianței, deși aceasta s-a angajat față de astfel de state, pentru a le ajuta să-și consolideze capacitățile defensive.
Mai multe pe Agerpres.