Motivul surprinzător pentru care Erdogan îşi cere scuze, după puci

”Am ajutat această structură cu toată bunăvoinţa împreună cu foştii lideri de stat Turgul Ozal, Suleyman Demirel şi Bulent Ecevit, deşi suntem politicieni şi lideri cu viziuni diferite asupra lumii. Lăsaţi-mă să vorbesc sincer. Am ajutat mişcarea în speranţa că ne vom întâlni pe un teritoriu comun, deşi existau atât de multe probleme în privinţa cărora nu aveam o viziune comună” a explicat Erdogan în faţa Consiliului Regional Extraordinar.

De asemenea, preşedintele turc a susţinut că motivul pentru care organizaţia gulenistă a rezistat în cadrul societăţii ca un virus este reprezentat de valorile religioase exploatate. De asemenea, caracteristicile grupării au fost întotdeauna susţinute de publicul turc, scrie news.ro.

”În ciuda reţinerilor noastre cu privire la liderul acestei organizaţii, mi-am arătat toleranţa din respect pentru educaţia acestora, precum şi pentru activităţile de solidaritate şi de ajutor desfăşurate în ţară şi peste graniţe. Am demostrat toleranţă de fiecare dată când făceau referire la Dumnezeu. Am crezut că avem un teritoriu comun”, a declarat liderul turc.

Însă, Erdogan a recunoscut că nu a reuşit să prevadă intenţiile reale ale organizaţiei şi obiectivele pe termen lung ale clericului Fethullah Gulen, cel puţin nu înainte de momentul 2010, atunci când a început să privească organizaţia într-un mod diferit. Preşedintele a declarat că nu a putut să-şi convingă nici măcar prietenii din Partidul Justiţie şi Dezvoltare cu privire la acţiunile suspecte întreprinse de gulenişti, care vizau militari de rang înalt, precum şi personalităţi proeminente din sectorul de stat şi cel privat.

Lansarea unui dosar de corupţie la finele anului 2013 a reprezentat un moment de schimbare cu privire la percepţia publică faţă de organizaţia clericului Fethullah Gulen.

”Dar ştiu acum că au rămas cei care nu au vrut să creadă. Ştiu că încă există admiratori ai organizaţiei, care nu pot să vadă adevărul. Din acest moment a început era în care luptăm”, a precizat Erdogan.

Recep Tayyip Erdogan şi Fethullah Gulen au fost pentru o perioadă lungă de timp aliaţi importanţi, însă relaţiile dintre cei doi sunt mai tensionate ca niciodată. Opozanţii acuză chiar Partidul Justiţie şi Dezvoltare (AKP) pentru reuşita infiltrare a guleniştilor în structurile de stat.

În noaptea de 15-16 iulie, o facţiune din armata turcă a încercat să răstoarne regimul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, iar militarii au susţinut că vor să protejeze statul turc de influenţele islamice pe care înceracă să le introducă liderul de stat. Lovitura de stat a eşuat după câteva ore, atunci când sute de mii de susţinători ai preşedintelui au ieşit în stradă.

Autorităţile turce îl acuză pe Fethullah Gulen de orchestrarea loviturii de stat. După tentativa de lovitură de stat, au fost arestate 18.000 de persoane - militari, poliţişti, academicieni, profesori universitari, medici, judecători, procurori, funcţionari publici, precum şi jurnalişti - şi au fost concediaţi zeci de mii de angajaţi din toate domeniile, acuzaţi de legături cu mişcarea Gulen.

De asemenea, peste 100 de instituţii media au fost închise de către autorităţile turce, printre care se numără trei agenţii de ştiri, 16 televiziuni, 23 de posturi de radio şi 45 de cotidiene.