Substanţa halucinogenă este compusă din molecule de fenetilină şi amfetamină şi nu se activează instantaneu în organismul uman, efectele acesteia declanşându-se abia în momentul în care moleculele de teofilină şi amfetamină încep să se dezbine. Teofilina are o structură similară cafeinei, amplificând activitatea sistemului respirator, motiv pentru care este folosită în tratarea persoanelor care suferă de astm.
Pe de altă parte, rolul amfetaminei în drogul Captagon este de a accelera producerea de adrenalină la nivelul corpului uman. Astfel, ingerarea moleculelor de amfetamină produce senzaţia de plăcere şi reduce nevoia de a dormi şi a mânca.
Captagonul, cunoscut sub denumirea ştiinţifică de fenetilină, face parte din categoria amfetaminelor inferioare. În anii '60, substanţa a fost folosită în SUA pentru tratarea copiilor cu deficit de atenţie. Rezultatele tratamentelor au fost mai mult decât încurajatoare, deoarece nu existau efecte adverse, precum în cazul celorlalte tratamente.
Deşi a fost utilizat cu precădere în medicina americană, Captagonul a ajuns să fie consumat, în mod abuziv, în ţările din Orientul Mijlociu. Au apărut, astfel, persoane dependente, având simptome precum creşterea accelerată a presiunii arteriale, un ritm crescut de activitate a inimii şi o stare generală de hiperactivitate.
Toate aceste efecte sunt similare cu cele produse de consumul de cafeină. Ca în cazul acesteia, amfetamina nu dăunează organismului, decât dacă este consumată în cantităţi mari. Astfel, persoanele care ingerează în exces amfetamină prezintă riscuri ridicate de a se îmbolnăvi de boli cardiovasculare.
