Conform propunerii precedente a CE, din luna mai, România ar fi urmat să primească 1.705 solicitanți de azil, dintr-un total preconizat de 40.000. Însă, noua schemă prevede că în România ar trebuie să fie relocați alți 4.646 de refugiați, dintr-un total suplimentar de 120.000. Astfel, dacă liderii europeni vor fi de acord cu noua schemă, România ar urma să primească în total 6.351 de solicitanți de azil, dintr-un total estimat de 160.000.
Conform noilor cote naționale stabilite de Bruxelles, Germania va primi peste 40.000 și Franța peste 30.000 din totalul de 160.000 de solicitanți de azil care ar urma să fi relocați din Italia, Grecia și Ungaria.
Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker urmează să dezvăluie miercuri noile propuneri. Oficiali europeni au afirmat că Juncker va propune relocarea a 120.000 de persoane în plus față de cele 40.000 de persoane propuse anterior de Comisie pentru a fi redistribuite.
Din totalul de 120.000 de noi refugiați, Germania ar urma să primească 31.443, iar Franța 24.031. Luni, președintele francez Francois Hollande a declarat că țara sa va accepta 24.000 de refugiați în următorii doi ani din cei 120.000 pe care îi estimează Comisia Europeană pentru întreaga Uniune Europeană.
Numeroase state membre au respins în iunie impunerea de cote naționale obligatorii, însă în contextul în care primirile voluntare nu au ajuns la 40.000, iar numărul persoanelor care sosesc în Europa crește semnificativ, Comisia Europeană, sprijinită de Germania și Franța, presează guvernele să accepte alocările stabilite de Bruxelles.
Miniștrii de interne europeni vor discuta despre propunerile Comisiei în cadrul unei reuniuni de urgență care are loc luni la Bruxelles.
Cei 160.000 de refugiați i-ar include pe care 66.400 care au ajuns în Grecia, cei 54.000 care au ajuns în Ungaria și pe cei 39.600 care se află în Italia.
Italia și Grecia sunt principalele puncte de intrare pentru refugiații care ajung în UE pe mare, în timp ce Ungaria este principalul punct de intrare pentru cei care ajung pe uscat traversând Balcanii.
Ungaria va beneficia, alături de Italia și Grecia, de o excepție de la sistemul de cote al CE. Premierul ungar a fost un oponent vocal al planului.
Refugiații vor fi distribuiți conform unei formule care se bazează 40% pe produsul intern brut al țărilor, 40% pe numărul de locuitori, 10% pe rata șomajului și 10% pe câți refugiați are deja fiecare țară de dinainte de criza din acest an.
Marea Britanie este scutită de la politica de azil a UE, la fel și Irlanda și Danemarca.
Comisia intenționează de asemenea să pună Turcia și toate statele din afara UE din Balcanii de Vest pe o nouă listă cu țări 'sigure', ai căror cetățeni se vor confrunta cu o analizare accelerată a solicitărilor de azil pentru a se grăbi deportarea lor.
Tabelul de mai jos arată numărul solicitanților de azil pe care fiecare țară ar urma să-i primească, atât conform propunerii inițiale de 40.000 din luna mai, cât și conform noii propuneri de 120.000 de refugiați suplimentari.
Din cei 40.000 Din cei 120.000 Din totalul de 160.000propuși în mai propuși suplimentar
Austria 4.853
Belgia 5.928
Bulgaria 2.172
Cehia 4.306
Cipru 447
Croația 1.811
Estonia 1.111
Finlanda 3.190
Franța 30.783
Germania 40.206
Letonia 1.043
Lituania 1.283
Luxemburg 808
Malta 425
Olanda 9.261
Polonia 11.946
Portugalia 4.775
România1 6.351
Slovacia 2.287
Slovenia 1.126
Spania 9.219
Suedia 5.838
Ungaria 827*
* Ungaria urma inițial să primească unii solicitanți de azil din Italia și Grecia, dar ulterior i s-a promis că va fi exceptată.
Ponta a explicat luni cum vede Guvernul faptul că României i s-a cerut, iniţial, să preia o cotă de 7000 de refugiaţi, CE anunţând apoi că va modifica aceste cote pentru toate ţările europene.
"Dacă suntem solidari la obligaţii sunte solidari şi la drepturi. Tocmai ţările care ne cer să fim solidari sunt tocmai ţările care ne-au amânat cu Schengen-ul. Nu putem primi mai mulţi refugiaţi decât avem capacitatea. Avem o capacitate de 1500 de locuri şi 150 de locuri sunt ocupate.
Împreună cu ţările europene trebuie să ne gândim cum facem să oprim cauza, nu efectul.
Vom avea în CSAT poziţia Guvernului", a mai spus premierul.
