Mobilizarea fermierilor din întreaga Europă a intrat luni într-o nouă etapă în Franţa, odată cu "asediul" Parisului, existând îngrijorări cu privire la posibilitatea unor ciocniri între fermieri şi forţele de ordine, transmite AFP.
În jurul orei locale 14:00 (13:00 GMT), fermierii francezi au început să blocheze cu tractoarele două autostrăzi care fac legătura cu Parisul: A13 în nord-vestul capitalei Franţei şi A4 în est.
În total, opt puncte de blocaj autorutier urmează să fie create de principalele sindicate din sectorul agricol, care vor să pună la punct un adevărat "asediu al capitalei" pentru o "durată nedeterminată".
Au fost mobilizaţi 15.000 de membri ai forţelor de ordine
Potrivit AFP, încă de duminică seara un important dispozitiv, care include şi maşini blindate ale jandarmeriei, a fost mobilizat la Rungis, la sud de Paris, unde se află cea mai mare piaţă de produse proaspete din lume.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a dat ordin forţelor de ordine să se asigure că tractoarele nu vor ajunge la Paris şi în marile oraşe şi de asemenea să facă astfel încât Rungis "să poată funcţiona, la fel ca şi aeroporturile pariziene Orly şi Roissy", a precizat ministrul de Interne, Gérald Darmanin.
Tot luni după-amiaza, Emmanuel Macron i-a convocat la Palatul Elysée pe mai mulţi miniştri pentru a analiza situaţia din agricultură, înaintea şedinţei Consiliului de miniştri, programată a avea loc la ora 16:00.
Nemulţumirile fermierilor s-au manifestat mai întâi în decembrie în Germania, pentru ca ulterior să se extindă în Franţa dar şi în România, Polonia sau Belgia.
Între blocarea autostrăzilor şi defilările cu tractoare, nemulţumirile fermierilor s-au manifestat mai întâi în decembrie în Germania, pentru ca ulterior să se extindă în Franţa dar şi în România, Polonia sau Belgia.
Fenomene meteo extreme, gripă aviară, explozia preţurilor la carburanţi sau afluxul de produse ucrainene scutite de drepturi vamale sunt doar câteva din motivele care stau la baza nemulţumirilor fermierilor.
Noua Politică Agricolă Comună (PAC), care începând din 2023 a extins obligaţiile privind protejarea mediului, dar şi Pactul Verde european, chiar dacă prevederile sale nu au intrat încă în vigoare, cristalizează în mod special nemulţumirile fermierilor.
Chiar dacă Franţa este cel mai mare beneficiar de subvenţii agricole europene, cu peste nouă miliarde de euro pe an, fermierii din Hexagon denunţă o Politică Agricolă Comună care a pierdut legătura cu realitatea din teren.
Agricultura Franței, în cădere liberă
"Franţa este una dintre puţinele mari puteri agricole a cărei cotă de piaţă este în scădere", se arată într-un raport prezentat senatorilor francezi în luna septembrie 2022. În 20 de ani, Franţa a căzut de pe locul doi pe locul şase la nivel mondial, în ceea ce priveşte exporturile de produse agricole, şi pe locul al treilea în Europa, după Ţările de Jos şi Germania.
"Importurile de alimente în Franţa au explodat, ele s-au dublat începând din 2000 şi reprezintă uneori mai mult de jumătate din hrana consumată în Franţa de unele familii", se precizează în acelaşi raport.
În paralel, numărul exploataţiilor agricole din Franţa s-a redus de patru ori în 50 de ani, de la 1,5 milioane în 1970 mai sunt în prezent mai puţin de 400.000 de exploataţii agricole în Franţa.
Premierul francez promite măsuri urgente
Premierul francez, Gabriel Attal, a promis că va acţiona rapid pentru a răspunde la nemulţumirile fermierilor, după ce vineri a fost abandonată intenţia de majorare a taxei pe motorina utilizată de tractoare precum şi de sancţiuni pentru companiile din industria agroalimentară care nu respectă legislaţia cu privire la preţuri.
Însă toate aceste măsuri sunt considerate insuficiente de către protestatari.
Săptămâna care a început luni este una foarte periculoasă "fie pentru că Guvernul nu ne ascultă, fie pentru că tensiunile sunt atât de mari încât toţi vom fi de vină", a avertizat Arnaud Rousseau, preşedintele FNSEA, cel mai mare sindicat agricol din Franţa.
