Unii istorici au susţinut că Alexandru cel Mare a murit din cauze naturale, în timp ce alţii au sprijinit ipoteza potrivit căreia regele a fost asasinat la un banchet.
Leo Schep, medic specializat în toxicologie la National Poisons Centre, crede că "vinovatul" pentru moartea regelui Alexandru cel Mare ar putea fi o băutură otrăvită ce provine dintr-o plantă ce pare "inofensivă", potrivit unui studiu apărut în New Zeeland Herald.
Leo Schep, care a cercetat dovezi toxicologice timp de un deceniu pentru acest studiu, a declarat că unele dintre teoriile privind otrăvirea - precum cele cu arsenic şi stricnină - nu sunt plauzibile.
"Moartea ar fi fost mult mai rapidă", a afirmat acesta.
Studiul său, la care a lucrat cu Pat Wheatley, un renumit expert de la Universitatea Otago, şi care a fost publicat în revista medicală Clinical Toxicology, a arătat că cel mai plauzibil "vinovat" pentru moartea regelui ar fi planta steregoaie (Veratrum album), cunoscută şi sub denumirea spânz-alb.
Planta de culoare albă, care poate fi supusă procesului de fermentaţie şi devine astfel o substanţă toxică, era foarte cunoscută de către greci, fiind folosită în tratamentele cu ierburi medicinale pentru efectul ei de inducere a vărsăturilor.
Alexandru cel Mare s-a chinuit timp de 12 zile înainte de a muri, în această perioadă regele neputând să meargă şi să vorbească.
Alte posibile otrăvuri sugerate de istorici de-a lungul anilor - cucuta, pelinul, măselariţă şi şofranul tomnatic - l-ar fi ucis pe acesta într-o perioada mult mai scurtă.
Leo Schep a început să studieze misterul în 2003 când a fost abordat de o companie care lucra pentru un documentar BBC.
Potrivit teoriei formulate de medicul Leo Schep, regele macedonean a băut un vin care provenea din steregoaie fermentată.
Acea băutură ar fi avut un gust foarte amar, dar ar fi fost îndulcită cu o anumită substanţă, iar Alexandru cel Mare era, cel mai probabil, foarte beat la acel banchet.
Cu toate teorile dezvoltate de istorici, dar şi de oamenii de ştiinţă, misterul morţii regelui Alexandru cel Mare nu a fost elucidat nici până în prezent, unii spunând că acesta a murit din cauza malariei, alţii, pentru că a fost otrăvit. De asemenea, unii istorici spun că ar fi murit din cauza unei febre tifoide luate de la bunul său prieten Hefaiston, alţii spun că s-ar fi îmbolnăvit de gripă aviară. Printre posibilele cauze ale decesului vehiculate de-a lungul timpului se numără meningită, o boală venerică (Alexandru cel Mare era bisexual), o maladie hepatică provocată de excesul de alcool, oboseală, pancreatită, etc.
Alexandru cel Mare (20 iulie 356 î.e.n. - 10 iunie 323 î.e.n.), cunoscut şi ca Alexandru Macedon, Alexandru al III-lea al Macedoniei şi Alexandros III Philippou Makedonon, rege al Macedoniei (336 î.e.n. - 323 î.e.n.), a fost unul dintre primii mari strategi şi lideri militari din istorie. În timpul domniei sale a făcut numeroase cuceriri, macedonenii ajungând să stăpânească Orientul Apropiat. La moartea sa, la vârsta de 32 de ani, Alexandru era stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată, care se întindea de la marginea Chinei până în Egipt şi Europa. De asemenea, Alexandru cel Mare a contribuit foarte mult la răspândirea culturii elene în întreaga lume.
