Înainte de primirea cancelarului german, apoi săptămâna viitoare a preşedintelui francez Emmanuel Macron, Putin l-a primit joi la reşedinţa sa pe preşedintele sirian Bashar al-Assad, evocând aspecte legate de perioada post-conflict cu un lider de la Damasc care a ieşit întărit ca urmare a succeselor militare datorate intervenţiei militare ruse: soluţionarea politică, reconstrucţia şi revenirea refugiaţilor.
În ceea ce priveşte problema iraniană, după summitul de la Sofia, în cursul căruia europenii au făcut front comun, întrevederea prevăzută după-amiază între Putin şi Merkel în staţiunea de la malul Mării Negre se anunţă a fi dominată de decizia recentă a preşedintelui Trump de a retrage SUA din acordul internaţional privind programul nuclear iranian.
Acest dosar este un subiect rar de apropiere între europeni şi Moscova, ale căror relaţii au fost afectate de ani de dezacorduri legate de conflictul sirian, anexarea Crimeii şi războiul din estul Ucrainei. Aceste tensiuni nu au făcut decât să se înrăutăţească în ultimele luni, după otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal în Anglia, situaţie care provocat un val istoric de expulzări ale unor diplomaţi.
În cadrul acordului semnat în 2015, Iranul a convenit să-şi restrângă programul nuclear şi a promis că nu va mai încerca să obţină bombă atomică, angajament asumat în schimbul ridicării parţiale a sancţiunilor internaţionale impuse acestei ţări.
Europenii doresc să evite cu orice preţ ca Teheranul să renunţe la acord şi să-şi reia programul de înarmare nucleară. Ei doresc de asemenea să-şi protejeze investiţiile în Iran, ameninţate ca urmare a restabilirii sancţiunilor economice de către Washington.
"Toţi cei din UE împărtăşesc opinia că acordul nu este perfect, dar că ar trebui să rămânem în acest acord şi să continuăm negocierile cu Iranul pe alte teme, cum ar fi rachetele balistice", a declarat joi Angela Merkel.
Aliată a Teheranului, îndeosebi în ceea ce priveşte sprijinul acordat regimului sirian al lui Bashar al-Assad, Rusia a intensificat în ultimele zile contactele diplomatice pentru a încerca să menţină acordul calificat de Moscova drept ''crucial pentru stabilitatea regională şi în întreaga lume".
Luni, ministrul de externe al Iranului Mohammad Javad Zarif a efectuat o vizită în Rusia, înainte de a se deplasa pentru discuţii la Bruxelles, de la care Iranul doreşte asigurări pentru a respecta în continuare acordul. Iar vizita cancelarului Merkel survine cu o săptămână înainte de cea a preşedintelui francez Emmanuel Macron, aşteptat la 24 mai la Sankt-Petersburg (nord-vestul Rusiei).
Aceasta este prima întâlnire bilaterală între Putin şi Merkel în ultimul an, ultima având loc tot la Soci, în mai 2017.
"Va fi un schimb de opinii foarte interesant, având în vedere că nu au existat contacte directe de foarte mult timp" între cei doi lideri, care vorbesc limbile germană şi franceză şi au convorbiri telefonice în mod constant, a afirmat consilierul Kremlinului, Iuri Uşakov.
Printre celelalte subiecte care se află pe agenda convorbirilor celor doi lideri figurează de asemenea criza siriană şi conflictul între guvernul pro-occidental şi rebelii pro-ruşi în estul Ucrainei. Berlinul şi Moscova sunt împreună cu Parisul garanţi ai acordurilor de pace semnate la Minsk în 2015 cu scopul de a pune capăt acestui conflict sângeros în care au fost ucişi peste 10.000 de oameni de la declanşarea sa, în aprilie 2014. Dar acordurile sunt blocate şi lupte au loc aproape zilnic.
Cancelarul şi preşedintele rus vor încerca, potrivit Moscovei, să organizeze o reuniune în format de patru, cu preşedintele francez şi şeful statului ucrainean, Petro Poroşenko, pentru a discuta asupra unei eventuale misiunii ONU de menţinere a păcii în zonă. Ultimul summit cvadripartit din octombrie 2016 pe tema aplicării acordului de la Minsk a fost neconcludent.
Merkel şi Putin ar urma, de asemenea, să discute aspecte legate de construirea unui al doilea gazoduct submarin între Germania şi Rusia prin Marea Baltică, un proiect contestat de mai multe ţări din UE.