Sub supravegherea a aproximativ 280.000 de poliţişti şi militari, primele birouri de vot s-au deschis la ora locală 08.00 (11.00 GMT), iar ultimele se vor închide la 19.00 (22.00 GMT). Rezultatele definitive sunt aşteptate o oră sau două mai târziu.
Cei 147 milioane de votanţi mai sunt chemaţi să desemneze guvernatorii şi adunările celor 27 de state, pe cei 513 membri ai Camerei Deputaţilor şi două treimi din cei 81 de senatori.
Dacă scrutinul prezidenţial poate arunca Brazilia într-o eră necunoscută, alegerile legislative nu ar urma, potrivit previziunilor, să modifice radical peisajul politic.
Jair Bolsonaro, un deputat în vârstă de 63 de ani, candidat al Partidului Social Liberal (PSL), a apărut ca un fenomen electoral după ce a supravieţuit unui atentat în timpul campaniei.
Admirator al lui Donald Trump, Bolsonaro, care s-a făcut cunoscut mai ales pentru declaraţiile sale rasiste, misogine şi homofobe, este creditat de ultimele sondaje cu 40-41% din intenţiile de vot.
Pe locul al doilea se situează Fernando Haddad, 55 de ani, care l-a înlocuit din partea Partidului Muncitorilor (PT, stânga) în urmă cu doar o lună pe fostul preşedinte Lula de Silva, închis pentru corupţie şi neeligibil.
Duelul care se profilează pentru turul secund, pe 28 octombrie, va fi rezultatul atragerii votanţilor spre extreme, concomitent cu prăbuşirea neaşteptată a centrului, mai ales a marelui partid PSDB al lui Geraldo Alckmin.
Bolsonaro profită de 'două curente puternice', un puternic sentiment anti-PT şi anti-Lula, şi o respingere a clasei politice 'clasice', explică politologul David Fleischer.
Jair Bolsonaro este văzut ca omul forte care poate stopa violenţa printr-o abordare dură (portul armelor, execuţii extra-judiciare) şi redresa economia prin intermediul ultraliberalului Paulo Guedes.
Alegătorii săi se recrutează din toate straturile sociale şi dintre tineri, care nu au cunoscut dictatura militară (1964-85). În spatele lui s-au raliat puternicul lobby pro-arme, al industriei agricole şi evanghelicii.
PT a câştigat ultimele patru alegeri prezidenţiale, dar este considerat de mulţi ca responsabil de rănile actuale ale Braziliei.
Succesorul pentru următorii patru ani al conservatorului Michel Temer - care părăseşte preşedinţia cu o cotă record de impopularitate - va avea ca misiune să scoată ţara din marasm şi să redea speranţa unui popor exasperat de şomaj (13 milioane), corupţia endemică, discreditarea elitelor politice şi violenţe.
