"Da, dacă nu există mecanismul unor centre de înregistrare pentru a distinge refugiații de migranții economici și a asigura repartizarea beneficiarilor de drept de azil. Schengen ar fi în pericol dacă nu ar mai exista control la granițele externe" ale UE, a subliniat șefului statului francez.

În acest caz, precizează Hollande, "statele vor restabili într-o manieră sau alta frontiere naționale".

"Atunci ar fi obligatoriu să se restabilească puncte vamale, de control, în mijloacele de transport, și aceasta ar fi finalul Schengen în sensul unui spațiu controlat care ar asigura libertatea de circulație. Dacă unele țări nu doresc să aplice ( mecanismele de repartizare a refugiaților), ne confruntăm cu o problemă: cum să li se impună ?", a mai punctat președintele francez.

Criza imigranților. Violențe provocate de refugiați la granița cu Croația

"Retragerea subvențiilor sau a ajutoarelor sau impunerea de sancțiuni țărilor, care nu doresc să aplice mecanismul, ar însemna că aceste țări vor plăti pentru că nu primesc refugiați. Și încă mai constrângător, riscul ar fi de a reduce Spațiul Schengen la câteva țări. Ar însemna că Europa ar putea fi în pericol", a menționat președintele francez.

La solicitarea Germaniei, un summit extraordinar al UE privind refugiații va fi organizat la 23 septembrie, la Bruxelles, în contextul crizei migratorii, la o zi de la un consiliu extraordinar al miniștrilor de interne pe același subiect.

Spațiul Schengen este în prezent format din 26 de țări, dintre care 22 membre ale UE (Bulgaria, România, Cipru, Croația, Irlanda și Marea Britanie nu fac parte din Schengen ) și patru state care nu sunt membre al blocului comunitar european (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția).

Criza imigranților. Refugiați, arestați în Ungaria după ce au pătruns din Croația