Pe acelaşi ton conciliant adoptat în ultimele zile de autorităţile de la Atena, premierul Alexis Tsipras a spus că părţile implicate în discuţii pot ajunge la un compromis asupra principalelor aspecte ale unui acord, printre care mărimea excedentului bugetar. Şeful guvernului de la Atena nu este însă dispus să accepte solicitările creditorilor pentru reducerea pensiilor sau a altor cheltuieli sociale, potrivit unui interviu apărut marţi în publicaţia italiană Corriere della Sera şi preluat de Mediafax.
Creditorii Greciei sunt tot mai exasperaţi de tacticile de negociere ale premierului elen, după ce acesta a respins din nou, săptămâna trecută, condiţiile de deblocare a ajutorului financiar. Guvernul de la Atena s-a folosit de o soluţie tehnică pentru amânarea a patru rate către FMI, scadente în iunie, şi urmează să plătească 1,6 miliarde de euro la sfârşitul lunii.
În urma întâlnirilor cu Merkel şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ministrul grec de Finanţe Yanis Varoufakis a pus la îndoială buna credinţă a creditorilor ţării. El a declarat luni seara, la Berlin, că ajutorul ar putea fi deblocat imediat dacă oficialii din zona euro ar lua negocierile în serios.
Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble este dispus să lase Grecia să iasă din zona euro, dacă Tsipras refuză să ia măsuri care să redreseze economia şi să reducă datoriile ţării. Poziţia lui Schaeuble este diferită de cea a cancelarului Angela Merkel, care este gata să ofere concesii pentru a menţine Grecia în uniunea monetară, din cauza riscurilor geopolitice.
Grecia are o datorie totală de 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană. Guvernul de la Atena mai are de primit din partea instituţiilor financiare 7,2 miliarde de euro prin programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro care se încheie în această lună.
