Astfel, migranții care beneficiază de 'protecție subsidiară', un statut imediat inferior celui de refugiat, nu vor putea să-și aducă familiile în primii doi ani ai șederii lor în Germania. Este vorba în special despre cei care nu sunt eligibili pentru a primi azil, dar nici nu sunt repatriați în țările lor, întrucât se consideră că viața lor ar putea fi pusă în pericol acolo.
În plus, ajutoarele sociale acordate migranților vor fi reduse. S-a decis și crearea a cinci noi centre de înregistrare a solicitanților de azil, pentru a accelera mai ales examinarea cererilor care au cele mai mici șanse de a fi aprobate și pentru a accelera expulzarea celor cărora li s-au respins aceste solicitări.
A fost aprobat și un text separat ce conține măsuri pentru expulzarea mai rapidă a delincvenților străini. Acesta a fost propus ca urmare a agresiunilor sexuale comise în noaptea de Anul Nou la Koln și în alte orașe germane de grupuri de bărbați care, conform semnalmentelor, provin din țări nord-africane.
Merkel, criticată de propria tabără politică
După ce Germania a primit anul trecut peste un milion de migranți, în special musulmani, cancelarul Angela Merkel se confruntă în prezent cu criticile propriei tabere politice, cu scăderea popularității și cu o izolare crescândă în Europa.
Totuși, șefa guvernului de la Berlin refuză în continuare să plafoneze numărul migranților și se opune închiderii frontierelor. În schimb, ea pledează pentru o abordare europeană, ceea în opinia sa presupune în primul rând împărțirea migranților prin cote obligatorii între statele Uniunii Europene.
Austria și-a schimbat politica
Austria, țară care a susținut anul trecut politica Germaniei privind migrația, și-a revizuit recent poziția și a instituit o cotă zilnică de 80 de migranți ce pot solicita azil autorităților de la Viena, plafonând de asemenea la 3.200 numărul migranților care au dreptul să intre pe teritoriul austriac pentru a-și continua mai departe călătoria către alte țări.
De asemenea, Austria a găzduit joi o reuniune la care a invitat statele de pe ruta balcanică parcursă de migranți și unele dintre vecinele acestora, spre nemulțumirea Germaniei, Comisiei Europene și a Greciei, care nu au fost invitate.
Înaintea reuniunii, ministrul austriac de externe, Sebastian Kurz, a reproșat guvernului de la Atena că este interesat doar de expedierea cât mai rapidă a migranților către alte țări, nu de stăvilirea acestui aflux. Cât despre Comisia Europeană, el a acuzat-o și pe aceasta că îi lipsește voința de a rezolva criza. 'Nu cred că ducem lipsă de reuniuni în Europa. Ceea ce ne lipsește este dorința de a reduce afluxul migranților', a remarcat șeful diplomației austriece.
La această reuniune s-a convenit un set de măsuri comune pentru controlul fluxului migrator, cu obiectivul declarat de a determina un răspuns al UE pentru soluționarea acestei crize. Astfel, vor putea să treacă granița greco-macedoneană numai migranții care dovedesc că provin din zone de conflict, respectiv Siria și Irak, iar cei care nu au acte ori prezintă acte false, precum și cei care provin din alte țări, vor fi opriți.
