Asistăm la declaraţii care, în alte state, ar genera demisii, spun autorii.
”Pe 21.12.2017, Banca Naţională a Moldovei (BNM) publică doar o sinteză (şi aceasta doar în limba engleză, ceea ce mai ales în R. Moldova afectează grav dezbaterea publică) a investigaţiei fraudei bancare realizată de companiile Kroll şi Stepton & Johnson. În acelaşi timp, BNM spune explicit că „Niciun demnitar sau oficial nu a avut acces la raportul propriu-zis“. După nici o săptămână de la publicare sintezei pe site, se pare că oficialii au avut acces la sinteză. Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, confruntat cu întrebări publice legate de faptul că Raportul nu este dat publicităţii, face o declaraţie halucinantă din care reiese că ştia foarte bine numele din Raportul Kroll 2: 'Dacă ar fi acum să facem publice toate numele care se găsesc în acel raport... eu vă asigur că 90% din acele nume sunt oameni absolut oneşti, dar pur şi simplu au fost în acest circuit. Iată de ce nu pot fi făcute publice aceste nume...'.
Unul dintre reperele în jurul căruia ar trebui să pivoteze disputa politică, economică şi socială din R. Moldova, în perspectiva alegerilor parlamentare din noiembrie 2018 este aşa numitul „furt al miliardului” (în realitate, vom vedea, sumele sunt mult mai mari). De la dispariţia banilor au trecut circa patru ani, timp în care autorităţile nu au oferit dovezi credibile că identificarea vinovaţilor este o preocupare majoră. Dimpotrivă.
(...) Declaraţie şocantă! Ulterior îşi cere scuze pentru declaraţie, fără să fie însă convingător, şi interogaţiile rămân: Cine, la Chişinău, a avut interesul ca discuţia despre Kroll 2 să fie pusă în surdină. deşi este o chestiune axială în perspectiva evoluţiilor recente şi viitoare ale Republicii Moldova?
(...) Ce lipseşte din Raportul Kroll 2: Numele administratorilor, chiar şi fictivi, ai firmelor deţinătoare a conturilor unde au fost trimişi banii furaţi. Firmele de avocatură care reprezintă acţionarii reali ai firmelor din paradisurile fiscale la care au ajuns banii furaţi. Naţionalitatea beneficiarilor reali, care se cunoaşte pentru cel puţin 70% din transferuri. Traderii din BEM şi Banca Socială care au schimbat leii furaţi în valută străină, care să fie apoi transferată peste hotare. Persoanele din BNM care au autorizat schimbul valutar al banilor furaţi", se mai arată în analiză.
Citește mai mutle pe adevarul.ro
