"Am observat o intensificare dramatică în luptele" din estul Ucrainei, "am observat exerciții de amploare la frontierele noastre, am remarcat un nivel sporit al retoricii ostile și amenințătoare, în care Estonia nu este nominalizată separat, dar facem parte dintr-un grup de țări care sunt menționate, în mod amenințător", enumera președintele cauzele îngrijorării sale, față de intențiile Rusiei.
În pofida crizei din Ucraina și agresivității lui Vladimir Putin, NATO nu a staționat unități de luptă, în mod permanent, în vreunul dintre statele baltice, "actul fondator" pe care l-a semnat cu Rusia, în 1997, interzicând staționarea permanentă de trupe la est de Germania. Alianța Nord-Atlantică respectă această prevedere, în pofida amenințărilor și provocărilor rusești.
O singură companie americană de infanterie, de 150 de militari, este singurul contingent NATO, prezent în Estonia, dar temporar.
Cu toate acestea, în opinia lui Ilves, "mediul de securitate" din regiune s-a schimbat față de condițiile din 1997.
"O sută cincizeci de militari nu este mult, așa că noi credem că staționarea unor trupe suplimentare este rezonabilă. Avem exerciții, dincolo de frontieră, la care participă 40.000 până la 80.000 de militari. În pofida acestui lucru, noi suntem acuzați de escaladarea situației - sau Statele Unite, pentru că sunt singurele care au trupe pe teren -, iar Rusia afirmă că va fi nevoită să adopte contramăsuri", denunță Ilves.
La Summitul din Tara Galilor, liderii statelor NATO au promis celor mai vulnerabili aliati o serie de "măsuri de asigurare", inclusiv o forță de reacție ultra rapidă, de 5.000 de militari, care să se mobilizeze în statele baltice, în caz de urgență.
Ilves, însă, declară că nu se simte asigurat.
"Va ajunge aici în cât timp? O săptămână? Cinci zile?. Dacă te uiți la exercițiile vecinului nostru (Rusia), sunt instantanee. Sunt aici și se termină în patru ore", a mai spus președintele eston.
Mai multe pe Ziare.com.
