Legea invocată, denumită RICO („Racketeering Influenced and Corrupt Organizations Act” - Legea împotriva influenței frauduloase și organizațiilor corupte), a fost adoptată în 1970 pentru a combate crima organizată și cu precădere mafia, notează sursa citată
Majoritatea statelor americane au adoptat la rândul lor legi asemănătoare, dar cu prevederi ușor diferite.
Principala cerință a legii RICO federale este că inculpații să fi participat la cel puțin două activități infracționale și într-o organizație infracțională care a activat într-o perioadă lungă de timp. Procurorii din Georgia l-au pus sub acuzare pe Donald Trump sub legea locală, care nu necesită ca organizația infracțională să fi fost una de durată.
În plus, aceasta prevede 50 de infracțiuni care intră sub incidența legii, spre deosebire de doar 35 incluse în legea federală generală.
Inculpații care sunt găsiți vinovați sub legea din Georgia pot primi o pedeapsă între 5 și 20 de ani de închisoare.
Legea antimafia, special gândită împotriva "nașilor" care-și rezolvau afacerile murdare și criminale prin interpuși
Acest act legislativ a fost conceput inițial ca un instrument care să ajute la trimiterea în judecată a capilor mafiei care își păstrau „mâinile curate” prin spălarea banilor prin corporații-fantomă și lăsarea „muncii de jos” în seama locotenenților lor, arată sursa citată.
Legea nu necesită ca procurorii să demonstreze că acuzații au participat direct la activități infracționale, doar că ei au făcut parte din organizația mai largă care le-a întreprins.
Asta înseamnă că procurorii nu ar trebui să demonstreze neapărat că Donald Trump a încălcat personal legea, dar că s-a coordonat cu alții care au făcut-o.
Însă folosirea acestei legi de către procurori vine și cu anumite riscuri. În general procesele intentate sub legea RICO sunt mai complexe deoarece trebuie demonstrată în primul rând existența unei organizații infracționale.