Nava impozantă, de 50.000 de tone, cu o lungime de 305 metri, singurul portavion chinez în serviciu, a sosit joi la ora 23:30 GMT, pentru ''o misiune de antrenament de rutină'', potrivit Ministerului Apărării chinez. Escala sa face parte din cadrul festivităţilor consacrate împlinirii a 20 de ani de la intrarea Armatei Populare de Eliberare în Hong Kong în cursul retrocedării teritoriului, a afirmat purtătorul de cuvânt al ministerului, Wu Qian.
Cu ocazia vizitei sale, săptămâna trecută, la Hong Kong, Xi Jinping a avertizat în legătură cu mişcarea prodemocraţie şi orice atingere ''inadmisibilă'' la adresa autorităţii Beijingului, la 20 de ani după retrocedarea către China a fostei colonii britanice.
Sosirea portavionului Liaoning (după numele provinciei cu acelaşi nume aflate în nord-estul Chinei) a stârnit curiozitatea locuitorilor din Hong Kong, care au stat la coadă pentru a obţine bilete de la garnizoana Armatei Populare de Eliberare, dar ei nu au voie să-şi aducă aparatele de fotografiat în cursul vizitei la bordul navei. Presa străină nu a fost invitată să mediatizeze evenimentul.
Liaoning, primul portavion al marinei militare chineze, este o navă de concepţie rusească din perioada sovietică şi este din clasa Kuznetsov, similar cu singurul portavion rusesc. Liaoning are un deplasament de 60.
000 tone, a fost achiziţionată din Ucraina şi până acum a fost considerată ca o navă de formare şi dezvoltare. Acum, portavionul este descris în mod oficial ca fiind gata de luptă.
Anul trecut, o televiziune din China a difuzat imagini cu Liaoning transportând opt avioane de luptă Shenyang Aircraft Corporation (SAC) J-15, precum şi elicoptere. Tot în 2016, viceamiralul Yin Zhou a spus că Liaoning ar putea transporta până la 20 de aeronave.
În aprilie, China și-a lansat al doilea portavion, la șantierul naval Dalian.
Portavionul transferat din docul uscat în apă va deveni operațional cel mai devreme în 2020, precizează Reuters, care notează și contextul: afirmarea tot mai puternică a poziției Chinei în Marea Chinei de Sud și tensiunile în creștere legate de Coreea de Nord.
Beijingul a confirmat construirea portavionului în 2015, iar în ultimele luni progresele lucrărilor au fost analizate de analiștii militari străini pe imagini din satelit și relatate de presa chineză. Proiectul aparține de asemenea Chinei.