Fidesz, partidul premierului Ungariei, Viktor Orban, a înregistrat duminică o usturătoare înfrângere electorală în cadrul unui scrutin local. Rezultatul a fost cu atât mai surprinzător cu cât micuţul oraş în care s-a derulat scrutinul este fieful electoral al unui apropiat al lui Orban. Dacă mulţi speră că această victorie va schimba ambianţa din ţară, nimeni nu pune încă la îndoială triumful Fidesz la legislativele din 8 aprilie, notează RFI România.
Aparent, dar doar aparent, lucrurile arătau bine duminică seara pentru adversarii lui Viktor Orban. Cu nici 42 de procente, candidatul Fidesz, sprijinit de însuşi premierul suveranist al Ungariei, era înfrânt sever de un adversar susţinut el de tot restul partidelor, de la extrema dreapta la extrema stângă. Semn deci că o opoziţie heteroclită poate câştiga chiar şi acolo unde nimeni nu se aştepta, într-un fief al puterii. Unde însă, notează ziarul catolic la Croix, «campania s-a centrat pe mize locale şi a lăsat deoparte chestiunea ultrasensibilă a imigraţiei.»
Intr-o lungă anchetă, Le Monde, ziar de referinţă în Franţa, notează de parte sa sa că pe plan naţional, «cei care sunt împotriva lui Viktor Orban rămân foarte divizaţi într-o multitudine de formaţiuni, foarte departe una de alta.» Fidesz este, potrivit ultimelor sondaje, în fruntea intenţilor de vot, cu circa 27%. In acelaşi timp însă, 54 de procente dintre maghiari îşi doresc o schimbare de guvern. Problema este că cei care se opun lui Orban şi partidulului extremist Jobbik, sunt foarte dispersaţi, şi nu de azi de ieri ci din 2010, anul când Orban a câştigat prima dată alegerile cu două treimi din sufragii.
«Stânga şi liberalii sunt divizaţi în circa 10 clanuri concurente, caoliţia democratică de centru-stânga e şi ea nesemnificativă» mai scrie Le Monde. Cel mai bine plasat partid contra Fidesz este MSZP, cel al social-democraţilor, dar el bate pasul pe loc la 11% din intenţile de vot. Restul mişcărilor din opoziţie nici nu sunt sigure că vor atinge pragul minim de 5 procente pentru a putea intra în Parlament. E cazul de exemplu al mişcării Momentum, venit din societatea civilă şi foarte eficientă anul trecut în mobilizarea contra proiectelor olimpice ale lui Orban.
Legislativele nu se anunţă bine nici pentru extrema dreaptă din Jobbik, partid care obţinuse 20% la precedentul scrutin din 2014. Ultime estimări îl creditează cu doar 12-13 procente din intenţii lucru care-l face «încet-încet să piardă locul de prim opozant în parlament» scrie le Monde. O mare parte din necazurile lui Jobbik – partid pe care Le Figaro îl descrie drept «neofascist» - provin de la o amendă faraminoasă la care a fost condamnat anul trecut, amendă ce a secătuit finanţele partidului. «O manevră ordonată direct de Orban» acuză un deputat Jobbik citat de ziarul francez. Le Monde este însă de părere că şi alte motive au dus la declinul lui Jobbik. «Pe de o parte, Viktor Orban s-a adaptat foarte bine la cererea de radicalism care s-a exprimat în societate în momentul crizei migranţilor din 2015. Apoi, Jobbik a încercat să-şi şteargă imaginea de partid xenofob pentru a-şi diversifica electoratul. Ori, Orban a luat, fără să crâcnească, drumul exact opus» conchide Le Monde. Lucru care-i va permite, foarte probabil, liderului de la Budapesta să câştige un al treilea mandat la alegerile din 8 aprilie.