Guvernul lui Mark Rutte, la un pas să cadă - Ce a provocat criza politică din Olanda
Coaliţia fragilă a premierului olandez Mark Rutte riscă să se prăbuşească în urma luptelor interne legate de politica de primire a refugiaţilor, relatează joi mai multe media locale, citate de AFP.
Supranumit "Teflon" pentru capacitatea sa de a rămâne la putere de 12 ani în pofida scandalurilor şi devenind astfel premierul cel mai longeviv în funcţie în istoria Ţărilor de Jos, Rutte a luat frâiele conducerii celei de-a patra coaliţii guvernamentale în ianuarie 2022, după negocieri record de 271 de zile, relatează agerpres.ro.
Rutte, cel mai longeviv premier al Olandei
Primul cabinet al lui Rutte a picat di n cauza măsurilor de austeritate în 2012. Iar în decembrie 2021, Rutte demisiona din cauza unui scandal uriaș legat de ruinarea mai multor familii. Din cauza unor erori ale guvernului său, aproximativ 10.000 de familii au fost forțate să replătească subvenții pentru creșterea copiilor în valoare de mii de euro după ce au fost acuzate eronat de fraudă. Situația a provocat drame în acele familii: șomaj, faliment personal și divorțuri. Potrivit unei anchete parlamentare, multe dintre familii ar fi fost vizate datorită originilor etnice sau pentru că aveau cetățenie dublă. În final s-a decis ca familiile afectate să primească despăgubiri în valoare de 30.000 de euro.
Discuții între partidele de la guvernare pentru rezolvarea crizei
Dar şeful guvernului, din partidul dreptei liberale VVD, poartă acum discuţii de urgenţă cu celelalte partide din coaliţia sa de dreapta şi de centru, după ce a propus o serie de măsuri care le dezbină în ceea ce priveşte primirea solicitanţilor de azil.
"Căderea guvernului pare să nu mai fie departe", titra radio-televiziunea publică NOS joi pe site-ul său, precizând că premierul Mark Rutte a intrat "în confruntare" cu partenerii săi de guvernare şi citând surse anonime apropiate dosarului.
Cotele de refugiați au pus pe jar partidele din Olanda
Şeful guvernului le cere celorlalte trei partide din coaliţia aflată la putere - creştin-democraţii din CDA, centriştii liberali din D66 şi mica formaţiunea protestantă ChritenUnie - să accepte instituirea unei cote a numărului de copii provenind din zone de conflict care să poată obţine azil în Ţările de Jos.
Refugiaţii deja stabiliţi în Ţările de Jos nu vor mai fi autorizaţi să-şi aducă copiii dacă o cotă lunară de 200 de copii este deja atinsă, a cerut el.
"Potrivit lui Rutte, dacă proiectul nu este aplicat, VVD va părăsi guvernul", informează cotidianul naţional NRC. "Este ceea ce confirmă mai multe surse din guvern", adaugă acesta.
Dar două partide mai flexibile cu privire la imigraţie, ChristenUnie şi D66, s-au opus acestui proiect.
"Surse din ChristenUnie şi din D66 afirmă că ele erau absolut dispuse să facă mai multe eforturi cu scopul de a obţine o revizuire a sistemului de imigraţie, dar se pare că Rutte se îndreaptă în mod voluntar spre o ruptură", scrie NOS.
Rutte a emis aceste revendicări miercuri seara, în cursul unei reuniuni cu mai mulţi dintre miniştrii săi proveniţi din cele patru partide.
Membrii coaliţiei urmează să se reunească din nou joi seara pentru negocieri decisive, cu un vot posibil în cursul unei consiliu de miniştri vineri, precizează media olandeze.
