România şi Ucraina se obligă, prin acordul de securitate semnat luni, la Kiev, să se notifice reciproc cu cel puţin 42 de zile înaintea începerii unor activităţi militare în zonele de frontieră, iar Ucraina nu va deţine şi nu va amplasa armamente ofensive pe Insula Şerpilor.
Un alt aspect se referă la observarea activităţilor militare: România şi Ucraina vor trimite câte doi observatori la activităţile militare notificabile. În ceea ce priveşte Insula Șerpilor, Ucraina s-a obligat să nu deţină şi să nu amplaseze armamente ofensive, cum ar fi tancuri, avioane, elicoptere de luptă, pe Insula Şerpilor.
Existau speranţe ca acest acord să fie urmat şi de o parafare măcar a acordului de mic trafic la frontieră, blocat de ani de zile în Ucraina.
În cadrul ceremoniei de semnare, ministrul de Externe ucrainean Andrii Deşciţa a declarat, cu privire la tensiunile din Crimeea şi la planul de secesiune al autorităţilor proruse din regiune, că Ucraina e pregătită să discute "cu reprezentanţii legitimi" de la nivel local o lărgire a autonomiei peninsulei, "dar nu sub ameninţarea armei".
"Trebuie să fie o cale paşnică, cu utilizarea tuturor mecanismelor diplomatice şi de acest lucru ne ocupăm acum, atât în relaţiile bilaterale, cât şi în cadrul altor organizaţii internaţionale. Crimeea este teritoriul Ucrainei şi n-o să o dăm nimănui", a spus Desciţa, precizând că ţara lui nu va renunţa la "niciun centimetru" din peninsulă.
Deşciţa a mulţumit României pentru susţinerea integrităţii teritoriale a Ucrainei, în contextul tensiunilor din Crimeea şi s-a declarat recunoscător pentru ajutorul medical acordat de SMURD unui număr de răniţi ucraineni. De asemenea, şeful diplomaţiei de la Kiev i-a dat asigurări lui Corlăţean că noua putere ucraineană se angajează să aibă grijă de comunitatea românească din Ucraina.
"Guvernul ucrainean susţine toate minorităţile naţionale şi integrarea lor", a spus ministrul interimar de Externe al Ucrainei, Andrii Deşciţa, care a precizat că guvernul său e "extrem de recunoscător" României pentru susţinerea Ucrainei în forurile externe. Ministrul ucrainean de Externe a mai dat asigurări că ţara lui vrea să consolideze relaţiile cu România şi că "Ucraina vrea un viitor european".
În ceea ce îl priveşte pe Titus Corlăţean, acesta i-a spus omologului ucrainean că vizita sa la Kiev, prima a unui oficial român de la schimbarea regimului, este "în primul rând un mesaj politic de solidaritate foarte clar, pe care România îl exprimă poporului ucrainean într-un moment foarte dificil".
Ministrul român le-a spus gazdelor ucrainene că România "a fost şi este un susţinător extrem de activ al destinului european al Ucrainei".
În ceea ce priveşte situaţia din Peninsula Crimeea, unde au loc manevre de trupe ruseşti în afara bazelor permanente ale Moscovei, prezentate drept "o misiune umanitară", Corlăţean a reamintit că România se aşteaptă ca Rusia să se abţină de la acţiuni militare şi să se respecte drepturile poporului ucrainean şi legile ţării.
"Federaţia Rusă să se întoarcă la parametrii conveniţi privind prezenţa sa în Ucraina şi să rspecte şi să privilegieze procesul politic de dialog, şi nu intervenţia armată", a spus oficialul român, atrângându-le gazdelor ucrainene atenţia asupra "tentaţiei apariţiei acestui lanţ de conflicte prelungite într-o zonă mai largă".
Ministrul român de Externe s-a întâlnit la Kiev şi cu premierul Arsenii Iaţeniuk, precum şi cu preşedintele Radei şi preşedintele interimar al Ucrainei, Aleksandr Turcinov.
