"Respingem solicitările privind reformarea Schengen. Obiectul trebuie să fie interesul comun pentru securizarea frontierelor externe și menținerea Schengen. Respingem tentativele de creare a unei zone mini-Schengen în cadrul Uniunii Europene", a declarat premierul Cehiei, Bohuslav Sobotka.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a cerut sprijinul altor țări pentru această inițiativă.
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, afirma recent că viitorul Schengen depinde de disponibilitățile statelor UE de a participa la o schemă permanentă de distribuire a refugiaților pe baza cotelor obligatorii.
"Distribuirea refugiaților în funcție de performanțele economice și de alte condiții, disponibilitatea de a participa la un sistem permanent de repartizare a refugiaților, conform cotelor, vor determina dacă Spațiul Schengen va rezista pe termen lung", sublinia liderul de la Berlin.
Țările europene care nu protejează eficient frontierele și nu acceptă cote de refugiați ar putea rămâne în afara unei zone "mini-Schengen", avertiza săptămâna trecută Jeroen Dijsselbloem, ministrul olandez al Finanțelor și liderul Eurogrup.
"Există câteva țări care poartă cele mai mari poveri în criza refugiaților, acceptând cei mai mulți extracomunitari", a declarat Jeroen Dijsselbloem, menționând Suedia, Germania, Austria, Belgia și Olanda.
"Alte țări spun: nu este problema noastră; este a voastră. Succes!. Pentru mentinerea Spatiului Schengen, trebuie protejate frontierele. Dacă nu reușim să protejăm frontierele externe ale UE sau ale actualului Spațiu Schengen, atunci am putea-o face într-o zonă mini-Schengen", a spus șeful Eurogrup.
