“Trebuie să acordăm prioritate securităţii, deci să începem să înfiinţăm o armată europeană comună”, a spus premierul ungur Viktor Orban, potrivit News.ro.
La rândul său, premierul ceh Bohuslav Sobotka a avertizat că formarea unei armate europene nu va fi uşoară, dar a cerut lansarea discuţiilor în acest sens.
Liderii Cehiei, Ungariei, Poloniei şi Slovaciei îşi coordonează politica externă, în cadrul Grupului de la Vişegrad.
UE are capacităţi comune pentru formarea unor grupuri de luptă de 1.500 de persoane, dar acestea nu au fost testate deocamdată în luptă.
Anul trecut, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a pledat pentru o armată europeană, care să asigure UE mai multă forţă pentru a face faţă ameninţărilor reprezentate de Rusia şi nu numai.
Pe 16 septembrie, Slovacia va găzdui un summit UE pentru a analiza viitorul blocului comunitar fără Marea Britanie. Londra nu va fi reprezentată la discuţii, în condiţiile în care Guvernul conservator pregăteşte terenul pentru Brexitul cerut de alegători în referendumul din 23 iunie.
„Brexit nu este un eveniment ca oricare altul – este un punct de cotitură în istoria UE, aşa că va trebui să constituim un răspuns atent”, a afirmat Merkel.
Germania vrea ca ţările din Grupul de la Vişegrad să ajute la găzduirea refugiaţilor din zonele de conflict, în special din Siria, Irak şi Eritreea, însă acestea se opun sistemului de cote obligatorii impus de UE.
Ungaria şi Slovacia dau în judecată Comisia Europeană la Curtea European de Justiţie, pentru că, din punctul lor de vedere, sistemul de cote este ilegal.
Mai mult, Ungaria va organiza pe 2 octombrie un referendum menit să demonstreze că majoritatea populaţiei se opune cotelor.
Germania a preluat anul trecut peste un milion de migranţi din afara UE – un aflux record.
Vineri, Orban a anunţat că intenţionează să construiască un al doilea gard de sârmă ghimpată, paralel cu cel ridicat deja la graniţa cu Serbia, pentru a ţine la distanţă migranţii.
