Mai exact, textul adoptat, în unanimitate, impune statelor, sub pedeapsa sancţiunilor, să împiedice înrolarea cetăţenilor lor în organizaţii extremiste, informează RFI. Astfel, este o rezoluţie cu caracter obligatoriu cu dublu scop: o dată, să taie sprijinul de acest fel pentru organizaţia teroristă şi a doua oară, să protejeze ţările lor de origine de ameninţarea pe care o reprezintă.
Conform unor statistici, există circa 3.000 de occidentali care luptă pentru jihadişti și sunt 12.000 de străini veniţi să lupte, pentru aceste grupări din Irak şi Siria. Nu în ultimul rând, un al treilea scop, mai puţin explicit al rezoluţiei, aşa cum rezultă dintr-o analiză publicată de Deutsche Welle, ar fi obligarea Turciei să îi transmită un semnal, deoarece de pe teritoriul ei vin şi tranzitează mare parte din aceşti jihadişti, fără ca autorităţile turce să fi făcut paşi însemnați, pentru a-i opri. Turcia nu s-a alăturat, încă, coaliţiei din Siria.
Per ansamblu, au fost discursuri dure, negocieri, s-a adoptat o rezoluţie importantă referitoare la cetăţenii care se duc să lupte în alte ţări pentru grupări extremiste. Au fost atât contre diplomatice care au vizat subiectul atacurilor aeriene contra Statului Islamic, cât şi schimburi de replici acide pe tema conflictului din Ucraina.
De asemenea, trebuie menționat că premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, le-a cerut statelor occidentale să nu anuleze sancţiunile împotriva Rusiei, în contextul în care Ucraina nu a recăpătat, încă, integritatea teritoriului său, și a a îndemnat Rusia să respecte prevederile acordurile de la Minsk.
Mai multe pe RFI.
