Slujba de canonizare va avea loc la Etchimiadzin, centrul Patriarhiei armene, în prezența a peste 80 de reprezentanți ai tuturor bisericilor surori, după cum a indicat președintele comisiei pentru organizarea ceremoniei de canonizare, arhiepiscopul Natan Ohanisian, citat de RIA Novosti. Decizia de canonizare colectivă a victimelor genocidului armean a fost luată de Biserica Armeană încă din toamna anului 2013, dar trecerea oficială în rândul sfinților a celor 1,5 milioane de victime a fost stabilită pentru 2015, an în care se împlinesc 100 de ani de la masacrele comise împotriva armenilor. La 24 aprilie 1915 au fost închiși în închisorile Imperiului Otoman și apoi uciși cei mai buni reprezentanți ai intelectualității armene — scriitori, profesori, medici, preoți.
Au murit 1.500.000 de armeni, adică aproape jumătate din populația armeană la acea perioadă. Populația armeană din Anatolia și Cilicia, catalogată de autorități drept "inamic intern", a fost constrânsă să plece în exil în deșertul Mesopotamiei. Numeroși armeni au fost uciși pe drum sau în tabere de refugiați. De atunci, poporul armean luptă pentru recunoașterea și condamnarea internațională a genocidului.
Până în prezent, genocidul comis împotriva armenilor între 1915 și 1917 a fost recunoscut oficial de 22 de țări și de mai multe organizații internaționale, inclusiv de Parlamentul European. Turcia nu acceptă însă ca evenimentele tragice ce au avut loc la începutul secolului trecut în estul Anatoliei să fie catalogate drept genocid, Ankara vorbind de represalii împotriva unui popor care s-a aliat cu "dușmanul rus" în primul război mondial. Totodată, Ankara susține că cifra de 1,5 milioane este exagerată și că numărul victimelor este de ordinul a câtorva sute de mii. Armenia va organiza vineri, 24 aprilie, mai multe ceremonii pentru comemorarea celui mai negru episod din istoria ei. La aceste ceremonii vor participa mai mulți șefi de stat.