Titus Corlăţean a precizat că, după consultarea primului ministru, a decis reactivarea Celulei de criză a MAE, la 17 iulie, având două obiective extrem de importante, situaţia din Ucraina şi evoluţiile din Gaza, el adăugând că prioritatea acestei structuri, în privinţa tragediei din Ucraina, a fost ”accesul la informaţii cât mai rapide şi complete posibil privind existenţa sau inexistenţa unor cetăţeni români în avion”.
Corlăţean a explicat că toate statele care au fost direct interesate de eventualitatea prezenţei unor pasageri de naţionalitatea respectivă au depins şi depind în continuare de informaţiile autorităţilor din Malaezia, de informaţiile companiei aeriene şi a celulei de criză olandeze, cu centrul la Haga, alte canale de informare fiind autorităţile ucrainene şi, în cazul României, un contact direct cu autorităţile canadiene.
Ministrul de Externe a arătat că, în general, companiile aeriene nu transmit listele cu numele şi identitatea pasagerilor, astfel că celula de criză a primit la un moment dat din partea companiei aeriene o evidenţă cu numărul de pasageri, pe cetăţenii, fără nume sau alte elemente de identificare cu caracter personal.
”O altă informare, din partea companiei aeriene, a fost că nu există niciun pasager, în avionul care s-a prăbuşit în Ucraina, deţinător de cetăţenie română”, a mai spus Corlăţean.
AVION DOBORÂT. Identificarea românului, îngreunată. Cum a explicat Corlăţean BÂLBA autorităţilor
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, sâmbătă, că în lista transmisă de compania aeriană cu numele pasagerilor aflaţi în cursa care s-a prăbuşit în Ucraina prenumele este trecut altfel, ceea ce a îngreunat identificarea acestuia.
REALITATEASPORTIVA.NET
REALITATEASTAR.NET