Serghei Lavrov, care este ministrul de externe al lui Putin de peste 20 de ani, a declarat marţi că Occidentul caută să escaladeze războiul din Ucraina şi „caută să-şi facă rost de probleme”, dacă va lua în considerare cererile Ucrainei de a slăbi restricţiile privind utilizarea armelor furnizate din străinătate.
De la invadarea Ucrainei în 2022, Putin a avertizat în repetate rânduri cu privire la riscul unui război mult mai amplu, care ar implica cele mai mari puteri nucleare ale lumii, deşi a declarat că Rusia nu doreşte un conflict cu alianţa NATO condusă de SUA.
„Acum confirmăm încă o dată că a te juca cu focul - şi ei sunt ca nişte copii mici care se joacă cu chibriturile - este un lucru foarte periculos pentru adulţii cărora li s-au încredinţat arme nucleare în una sau alta dintre ţările occidentale”, a declarat Lavrov jurnaliştilor de la Moscova.
Şeful diplomaţiei ruse a menţionat în context că în prezent Rusia îşi „clarifică” doctrina nucleară.
„Este foarte important să înţelegem că avem propria noastră doctrină, inclusiv doctrina privind utilizarea armelor nucleare, care, de altfel, este în curs de clarificare şi pe care oficialii americani o ştiu foarte bine", a subliniat el în cadrul unei conferinţe de presă, după discuţiile cu ministrul de externe din Yemen, Shaya Mohsen al-Zindani.
Lavrov a reamintit poziţia părţii americane, care consideră că, în cazul unui nou război mondial, Europa va suferi în primul rând. „Americanii asociază fără echivoc discuţiile despre al Treilea Război Mondial cu ceva care, Doamne fereşte, dacă se va întâmpla, va afecta exclusiv Europa”, a spus Lavrov. El a atras atenţia asupra unor declaraţii relevante ale coordonatorului pentru comunicaţii strategice din cadrul Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, John Kirby. „Acesta este, în general, un moment revelator, care reflectă mentalitatea planificatorilor americani, a geostrategilor, care sunt convinşi că vor sta deoparte", a menţionat Lavrov, citat de TASS.
Doctrina nucleară a Rusiei datând din 2020 stabileşte situaţiile în care preşedintele său ar lua în considerare utilizarea unei arme nucleare: în general, ca răspuns la un atac cu arme nucleare sau alte arme de distrugere în masă sau arme convenţionale, „atunci când însăşi existenţa statului este pusă în pericol”.
