SUA au confirmat că Armata ucraineană a început să tragă cu muniție cu dispersie împotriva trupelor ruse și a pozițiilor ocupate de acestea.
Muniţii cu dispersie furnizate Ucrainei de către SUA au ajuns în mâinile armatei ucrainene, care le foloseşte deja împotriva trupelor ruse, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Casei Albe pe teme de securitate, John Kirby, transmite Reuters.
"Am primit unele evaluări iniţiale din partea ucrainenilor, şi ei le folosesc destul de eficient, au un impact asupra formaţiunilor defensive şi mişcărilor trupelor ruse”, a susţinut Kirby despre respectivele muniţii, pe care Ucraina a promis că le va folosi doar pentru a disloca concentrările de trupe ale inamicului.
Preşedintele american Joe Biden a anunţat în urmă cu două săptămâni că a aprobat furnizarea de muniţii cu dispersie Ucrainei, motivând că armata ucraineană se află în criză de obuze obişnuite de calibrul 155 mm şi nici armata americană nu mai are în stoc multe obuze de acest fel, aşadar până când industria militară americană va putea să crească producţia acestor obuze Washingtonul va furniza Ucrainei obuze cu dispersie de acelaşi calibru.
Pe de altă parte, oficialii americani sunt preocupaţi de înaintarea lentă a contraofensivei pe care armata ucraineană a lansat-o la începutul lunii iunie pentru recuperarea teritoriilor ocupate de Rusia. Trupele ruse şi-au construit mai multe linii defensive, cu tranşee, câmpuri de mine şi fortificaţii, condiţii în care muniţiile cu dispersie pot contribui la străpungerea frontului.
Utile în special în atacurile asupra trupelor aflate în tranşee, muniţiile cu dispersie (sau cu fragmentaţie) explodează în aer deasupra unei ţinte, eliberând zeci de submuniţii pe o arie extinsă, dar unele dintre ele nu explodează şi devin pe termen lung o ameninţare pentru populaţia civilă, la fel ca minele.
Imediat după anunțul SUA legat de trimiterea în Ucraina a muniției cu fragmentare, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat că armata rusă va fi nevoită să recurgă la metode de atac "similare", asigurând că are în stoc suficiente muniţii de acest fel.
Însă anunțul Rusiei vine după ce Organizația pentru Drepturile Omului (HRW) a anunțat că atât trupele ruse cât şi cele ucrainene au folosit muniţii cu fragmentaţie în războiul din Ucraina, amintește CNN. La doar 10 zile de la invadarea Ucrainei, HRW a anunțat că Armata rusă a lui Putin a folosit muniții cu fragmentare la Harkov, în est.
Forţele ruse au utilizat aceste arme "în cel puţin trei cartiere rezidenţiale din Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, la 28 februarie", afirmă organizaţia americană de apărare a drepturilor omului, potrivit agerpres.ro. HRW afirmă că a identificat utilizarea acestui tip de muniţii la o rachetă 9M55K Smerci de fabricaţie rusească.
"Harkov suportă atacuri neîncetate ale forţelor ruse şi civilii se ascund în subsoluri pentru a scăpa de explozii şi de schije", afirmă directorul responsabil de armamente la HRW, Steve Goose. "Utilizarea acestor submuniţii în zone locuite arată un dispreţ absolut pentru viaţa oamenilor", spune el. "Utilizarea lor, aşa cum a fost documentată la Harkov, ar putea constitui o crimă de război", potrivit HRW.
Se știe că bombele cu fragmentare au fost folosite și în Siria de forțele guvernamentale împotriva rebelilor, regimul lui Bashar-Al-Assad fiind susținut de Putin. Pe 5 noiembrie 2022, de exemplu, forțele armate ale lui Bashar-Al-Assad au tras aproximativ 30 de rachete în zonele controlate de rebeli, inclusiv în tabăra Maram, din Idlib. Atunci au fost ucise cel puțin 9 persoane, inclusiv 3 copii și o femeie, și au fost rănite alte 20 de persoane, potrivit dw.com.
Despre bombele cu fragmentare folosite de Rusia în războiul din Ucraina, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, declara la 4 martie 2022: "Am văzut utilizarea bombelor cu fragmentare şi am văzut rapoarte despre utilizarea altor tipuri de arme care încalcă legislaţia internaţională".
După trimiterea muniției cu dispersie de către SUA în Ucraina, întrebat despre decizia controversată a președintelui Joe Biden, Stoltenberg a răspuns, la summitul NATO din 11-12 iulie 2023 de la Vilnius: "Rusia foloseşte bombele cu fragmentaţie în războiul său brutal de agresiune pentru a invada o altă ţară, în timp ce Ucraina le foloseşte pentru a se apăra".
CE SUNT BOMBELE CU FRAGMENTAȚIE - CÂT DE PERICULOASE SUNT CÂND EXPLODEAZĂ
Muniţiile cu fragmentare dispersează de fapt o multitudine de mici muniţii pe o zonă foarte largă. Unele rămân neexplodate şi pot ucide după an de la lansarea lor, la fel ca minele.
Bombă cu fragmentare - Foto: Profi Media
Bombele cu fragmentaţie sunt utile în special în atacurile asupra trupelor aflate în tranşee. Acestea explodează în aer deasupra unei ţinte, eliberând zeci de submuniţii pe o arie extinsă.
Muniţia cu dispersie se divizează în numeroase proiectile de mici dimensiuni care pot semăna moartea pe o zonă întinsă, punând în pericol civili, iar proiectilele neexplodate continuă să prezinte pericol ani la rând după încheierea conflictului.
Bombă cu dispersie, ce a fost folosită de ruși în Ucraina Foto: CNN
Utilizarea proiectilelor cu fragmentare, aşa cum a fost documentată la Harkov, ar putea constitui o crimă de război", potrivit HRW.
Bombele cu fragmentare (BASM) sunt compuse dintr-un container, asemănător unui obuz, care grupează proiectile explozive, de talie mai redusă, aşa-numite "submuniţii". Foarte imprecise, ele lovesc o mare parte dintre civili.
Urmările unui bombardament cu proiectile cu dispersie în Ucraina, folosite de Rusia Foto: Profi Media
Utilizarea lor este interzisă prin convenţia de la Oslo din 2008, dar Rusia, SUA, Ucraina nu au semnat-o.
"Utilizarea lor masivă de unele armate în zone locuite a provocat în ţările respective pagube umane disproporţionate", potrivit unui raport al Senatului francez.
Convenţia privind muniţia cu dispersie, deschisă semnării în 2008 la Oslo, interzice folosirea, stocarea, producţia şi transferul de astfel de muniţie.