Iranul a anunţat luni că rezervele sale de uraniu îmbogăţit vor depăşi de la 27 iunie limita impusă prin acordul nuclear încheiat în 2015 cu marile puteri, mărind presiunea după retragerea SUA din acest pact, transmite AFP.
‘Astăzi, numărătoarea inversă pentru a trece dincolo de cele 300 kg pentru rezervele de uraniu îmbogăţit a început şi, în zece zile, adică pe 27 iunie, vom depăşi această limită’, a declarat Behruz Kamalvandi, purtătorul de cuvânt al Organizaţiei iraniene pentru energie atomică, într-o conferinţă de presă.
Anunţul survine într-un context de tensiuni puternice în Iran şi SUA, care şi-au întărit prezenţa militară în Orientul Mijlociu pentru a răspunde presupusei ‘ameninţări iraniene’, şi acuză Teheranul că este responsabil de atacurile care au vizat joi două petroliere în Marea Oman, ceea ce acesta dezminte însă.
La un an după retragerea SUA din acordul de la Viena, Teheranul a anunţat pe 8 mai că a decis să nu mai respecte două limite la care consimţise: un plafon de 300 kg pentru rezervele de uraniu îmbogăţit (UF6) şi unul de 130 tone pentru rezervele de apă grea.
În aceeaşi zi, Teheranul a dat un ultimatum de 60 de zile statelor încă părţi ale acordului pentru a-l ajuta să evite sancţiunile americane.
Considerând că nu i s-a dat satisfacţie, regimul iranian a ameninţat că va renunţa la alte două angajamente.
Mai precis, preşedintele Hassan Rouhani a declarat că Iranul va înceta să respecte restricţiile convenite ‘cu privire la gradul de îmbogăţire a uraniului’ şi că va relua proiectul de construire a unui reactor de apă grea la Arak (centru), unde Kamalvandi a ţinut conferinţa de presă.
Reactorul de la Arak a fost ‘îngheţat’, conform acordului de la Viena, care impune de asemenea Teheranului să nu îmbogăţească uraniul la un nivel de peste 3,67%, care este unul scăzut, mult sub cel de aproximativ 90% necesar pentru fabricarea unei arme atomice.
Potrivit lui Kamalvandi, deocamdată nu a fost luată ‘nicio decizie’ cu privire la ceea ce iranienii numesc ‘faza a doua’ a ‘planului de reducere’ a angajamentelor asumate în domeniul nuclear.
O decizie de punere în aplicare a acestei faze a doua este de resortul Consiliului suprem al securităţii naţionale, prezidat de Rouhani.
Referitor la îmbogăţirea uraniului, a mai indicat Kamalvandi, ‘am luat în considerare două scenarii’, ‘care merg de la o trecere la 3,68% până la orice alt procent în funcţie de necesităţile ţării’.
Cu privire la reactorul de la Arak, autorităţile dezbat încă dacă, la nevoie, să îl ‘regândească sau să îl repună în funcţiune’.
‘Dacă a fost nevoie de timp pentru a realiza prima etapă a planului ’ (privind stocurile de apă grea şi de uraniu îmbogăţit), ‘nu va fi nevoie decât de o zi sau două’ pentru o eventuală decizie de creştere a nivelului de îmbogăţire a uraniului, a avertizat el.
Până acum, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a certificat faptul că Iranul a acţionat în conformitate cu angajamentele din acord, însă, după anunţul de luni, această evaluare s-ar putea modifica.
Iranul acuză că nu obţine beneficiile la care spera în urma acordului de la Viena. PIB-ul său este prognozat să scadă cu cel puţin 6% în acest an, potrivit estimării Fondului Monetar Internaţional (FMI).
Israelul, prima reacție
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a cerut 'sancţiuni imediate' din partea comunităţii internaţionale împotriva Iranului dacă acesta va depăşi, aşa cum a anunţat luni, limitele stocurilor de uraniu îmbogăţit autorizate prin acordul din 2015, transmite AFP.
'Comunitatea internaţională va trebui să impună imediat regimul de sancţiuni convenit în prealabil, dacă Iranul îşi pune în aplicare ameninţările şi încalcă acordul nuclear', a declarat Netanyahu, referindu-se la aşa-numitul mecanism de 'snapback sanctions' inclus în acord.
'Israelul nu va permite Iranului să obţină arma nucleară', a adăugat el, în cadrul unei ceremonii la Ierusalim, potrivit biroului său de presă.
Iranul a anunţat luni că rezervele sale de uraniu îmbogăţit va trece din 27 iunie dincolo de limita impusă prin acordul nuclear semnat în 2015 cu marile puteri şi din care SUA s-au retras unilateral în mai 2018, restabilind şi înăsprind sancţiunile împotriva Teheranului.
Acesta face presiuni asupra celorlalţi parteneri din acord (Franţa, Germania, Marea Britanie, China şi Rusia) să îl ajute să atenueze efectele devastatoare ale sancţiunilor americane asupra economiei sale.
