De altfel, chiar Fico a recunoscut în fața presei că se așteaptă la negocieri grele, dar a promis că va face totul pentru a evita convocarea unor alegeri anticipate și va începe imediat discuțiile pentru constituirea unei coaliții. După numărarea a 99,9% din buletinele de vot, partidul său, Smer-SD, a obținut 49 din cele 150 de mandate în parlament. Deși rămâne principala forță politică, această formațiune a înregistrat un regres semnificativ în condițiile în care în actualul legislativ are 83 de mandate.
'Probabil că va trebui să colaborăm cu un mare număr de partide', a mai spus Fico, vizibil dezamăgit de rezultat, el mărturisind că se aștepta să obțină măcar 4-5 procente în plus, scrie Agerpres.
În total opt partide au trecut pragul electoral de 5%, situație descrisă de liderul partidului conservator OLANO-NOVA, Igor Matovic, drept 'un mare cutremur' politic. Acest partid este acum a treia forță politică, cu 19 mandate, după liberalii din SaS, care au obținut 21 de mandate. Naționaliștii din SNS, partenerii lui Fico la guvernare în perioada 2006-2010, ajung pe poziția a patra, cu 15 mandate. Urmează extrema dreaptă naționalistă, 'Slovacia Noastră', cu 14 mandate, partid condus de Marian Kotleba și care intră pentru prima dată în parlament. Au mai intrat în legislativ partidul minorității maghiare, Most-Hid, și formațiunea conservatore SME Rodina, fiecare cu 11 mandate, precum și partidul de centru SIET, cu 10 mandate.
Comentând intrarea extremei drepte în legislativ, eurodeputata social-democrată slovacă Monika Flasikova Benova a calificat această evoluție drept o 'mare rușine' pentru Slovacia, mai ales că această țară va prelua la 1 iulie președinția Consiliului European.
Însă unii analiști nu exclud posibilitatea repetării scenariului din anul 2010, când Fico a câștigat de asemenea alegerile, dar nu a reușit să formeze o coaliție și în final a ajuns în opoziție. 'Fico va avea nevoie de cel puțin două sau trei partide pentru a forma o coaliție și un guvern. Pe de altă parte, ar fi nevoie de o alianță cu șase partide de centru sau de dreapta pentru ca opoziția actuală să poată forma guvernul', explică un analist local complexitatea noii scene politice slovace.
Liderul SaS, Richard Sulik, a exclus deja orice înțelegere cu Fico și a afirmat că este dispus să încerce formarea guvernului dacă acesta din urmă eșuează. Totuși, cum nu este de așteptat ca vreun partid să se alieze cu extrema dreaptă, dacă Fico va reuși să se înțeleagă cu un singur partid, atunci toate celelalte cinci nu vor avea împreună majoritatea absolută, prin urmare actualul premier are teoretic cele mai mari șanse de a conduce și viitorul executiv.
La fel ca premierul ungar Viktor Orban, Robert Fico s-a remarcat prin poziția fermă împotriva primirii migranților musulmani, poziție ce vine în întâmpinarea opțiunii majorității concetățenilor săi și care l-a ajutat să-și mențină popularitatea la cote înalte, deși el este criticat, mai ales de opoziția de dreapta, pentru măsurile insuficiente de combatere a corupției și clientelismului.
Pe plan economic, în timpul mandatului său care se încheie Slovacia a înregistrat o creștere economică substanțială, în timp ce rata șomajului a scăzut de la 14% la 10,6%. De asemenea, în ultimii patru ani, la fel ca și în primul său mandat dintre anii 2006 și 2010, Fico a anulat unele proiecte de privatizare, a crescut taxele percepute companiilor, a promovat noi măsuri de protecție socială, iar la ora actuală salariul minim pe economie a ajuns la 405 euro pe lună.
În pofida măsurilor neprietenoase față de mediul afaceri, Slovacia a rămas o țară căutată de investitori. De asemenea, creșterea economică susținută și sistemul bancar sănătos au contribuit la ținerea deficitului bugetar sub control, iar datoria publică este la jumătate față de media zonei euro, căreia Slovacia s-a alăturat în 2009.
