Alegeri cruciale în Israel. Netanyahu, în prag de eşec, discurs împotriva unui stat palestinian

Benjamin Netanyahu
Benjamin Netanyahu

Israelienii își aleg, marți, noul parlament într-un scrutin foarte incert ce va arăta dacă încă îl mai vor pe Benjamin Netanyahu ca prim-ministru sau dacă a sunat ora schimbării după șase ani, notează AFP, citată de Agerpres. În ultima zi de campanie, premierul în exerciţiu s-a pronunţat împotriva unui stat palestinian. Întrebat dacă va bloca orice iniţiativă de înfiinţare a unui stat palestinian, Netanyahu a precizat: "Corect".

De la 5.00 GMT și până la 20.00 GMT, 5,88 milioane de alegători israelieni sunt chemați să îi aleagă pe cei 120 de deputați în peste 10.000 de secții de votare deschise în școli, spitale sau chiar închisori în întreaga țară.

Ei ar trebui să aibă deja o idee asupra componenței celui de-al 20-lea Knesset în noaptea de marți spre miercuri. Primele exit-poll-uri sunt așteptate la televizor imediat după închiderea secțiilor la 20.00 GMT. Rezultatele definitive ar putea fi publicate până joi după-amiază, a declarat comisia electorală.

Cu toate acestea, israelienii ar putea să aștepte mai multe săptămâni răspunsul la întrebarea crucială a numelui următorului prim-ministru: Benjamin Netanyahu care a dovedit o slăbiciune severă a dreptei în ultimele ore ale campaniei sau adversarul său principal Isaac Herzog, care ar deveni primul șef de guvern laburist după Ehud Barak în 2001, sau poate un altul, bazat pe o aritmetică politică delicată.

Având în vedere dispersia voturilor între aproximativ 25 de liste concurente și complexitatea unor posibile alianțe între 11 dintre ele (de dreapta, stânga, centru, ultrareligioasă și arabă), votul de marți ar putea fi doar preludiul unor negocieri intense pentru a forma un guvern.

În sistemul israelian, nu este neapărat nevoie ca șeful listei plasate prima să fie numit de președintele Reuven Rivlin să încerce formarea unui guvern, ci cel care printre cei 120 de deputați aleși va putea constitui o coaliție.

Alegerile legislative sunt în mare măsură un referendum pentru sau împotriva lui Netanyahu, 65 de ani, prim-ministru din martie 2009 și la putere de aproape un deceniu ținând cont de primul mandat de premier din cele trei, între 1996 și 1999.

Viitorul prim-ministru va avea o sarcină nemăsurată cu dimensiunile unui stat de opt milioane de locuitori: protejarea țării împotriva amenințărilor de război în nord și sud, oprirea progresului jihadismului și influenței iraniene, confruntarea cu ofensiva diplomatică palestiniană, cu presiunile internaționale de toate tipurile, restabilirea legăturilor cu marele aliat american și, în același timp, să păstreze o vitalitate economică de invidiat, combătând totodată disparitățile sociale printre cele mai mari țări dezvoltate.

În timpul campaniei, Netanyahu a vrut să pozeze într-un garant al securității unei țări care, oficial, a purtat opt războaie de la crearea ei în 1948. Dar discursurile sale alarmiste, intervenția sa excepțională în fața Congresului SUA asupra programului nuclear iranian nu au fost de ajuns: ultimele sondaje acordă un avans puternic de patru locuri (25 sau 26 de mandate din 120) listei Uniunii Sioniste conduse de Herzog, 54 de ani, aliat cu centrista Tzipi Livni, 56 de ani.