Structura datoriei externe
La finalul lunii octombrie 2024, datoria externă era compusă astfel:
Datoria pe termen lung: 138,198 miliarde de euro, reprezentând 74,2% din total, în creștere cu 13,2% față de sfârșitul anului 2023.
Datoria pe termen scurt: 48,150 miliarde de euro, echivalentul a 25,8% din total, în creștere cu 4,2% comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior.
Deficitul contului curent: un semnal de alarmă
Deficitul contului curent al balanței de plăți a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 24,210 miliarde de euro în perioada ianuarie-octombrie 2024, față de 18,453 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2023.
În structura acestui deficit:
Balanța bunurilor a înregistrat un deficit mai mare cu 3,706 miliarde de euro.
Balanța serviciilor a avut un excedent mai mic cu 1,690 miliarde de euro.
Balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 793 milioane de euro.
Balanța veniturilor secundare a consemnat un excedent în creștere cu 432 milioane de euro.
Investițiile străine directe în scădere
Investițiile directe ale nerezidenților în România s-au redus la 5,512 miliarde de euro, comparativ cu 5,904 miliarde de euro în perioada similară a anului trecut. Din această sumă:
Participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au însumat 4,246 miliarde de euro.
Creditele intragrup au atins o valoare netă de 1,266 miliarde de euro.
Indicatorii de sustenabilitate economică
Deși datoria externă crește, anumiți indicatori oferă un tablou mixt:
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a scăzut la 15,7% în octombrie 2024, față de 18% în 2023.
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost de 5,8 luni, în creștere față de 5,6 luni în decembrie 2023.
Acoperirea datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR a crescut la 103,5%, față de 99,7% la finalul anului 2023.
Creșterea datoriei externe și adâncirea deficitului contului curent evidențiază provocările economice majore cu care se confruntă România.
