Semnalul că negocierile au intrat în impas a fost dat de cancelara germană, Angela Merkel, care în jurul orei 22.00 a spus că e obosită și a plecat spre hotel, potrivit Politico.
Merkel a transmis implicit semnalul că Germania nu se grăbește cu adoptarea bugetului și că are timp pentru negocieri.
Germania, Olanda, Danemarca, Austria și Suedia s-au arătat decise să nu renunțe la sumele uriașe pe care le primesc la finalul fiecărui exercițiu bugetar, iar statele net beneficiare au cerut păstrarea alocărilor pentru creșterea coeziunii, astfel că s-a ajuns rapid într-un blocaj.
Pe masă acum se află ultima propunere, cea făcută de Charles Michel, președintele Consiliului European.
Față de propunerea Comisiei, Michel prevede ceva mai multe fonduri pentru agricultură, (329 de miliarde de euro față de 324 de miliarde), ceva mai puțin pentru coeziune (323 de miliarde de euro fata de 379 de miliarde de euro) , dar o creștere spectaculoasă pâna la 20 de miliarde (de la 10 miliarde propuse în 2018) pentru gestiunea migrației - a se înțelege gestiunea frontierelor.
Intervine aici și finanțarea Fondului de Tranziție Dreaptă, legat de Acordul Verde, situat la 7.5 miliarde de euro și destinat regiunilor europene care vor avea nevoie de o restructurare completă a industriilor și activităților energofage.
România nu pierde, în tot acest vals al cifrelor, dimpotrivă. Subvențiile directe pentru fermierii români ar trebui să primească cele 0.4% în plus prevazute de Comisie și se păstrează ideea flexibilității între capitolul subvențiilor și cel al dezvoltării rurale (care pierde o parte din finanțare).