_6d0a890725.jpg)
„După cum ne arată ultimele date de la ANAF, din luna august a acestui an, mediul de afaceri şi-a făcut datoria cu brio față de bugetul național. Și nu vorbim numai de acest an, acest lucru se întâmplă de multă vreme încoace. Organizând Topul Național al Firmelor, noi avem proaspăt în memorie toate aceste cifre. Astfel, pentru anul fiscal 2022 au depus bilanțul 846.459 de companii, cu peste 44 de mii de companii mai mult decât în anul precedent. Ceea ce este însă cu adevărat spectaculos, cifra de afaceri a crescut de la 392 de miliarde de euro, cât se înregistra în 2021, la 494 de miliarde de euro, în 2022, iar profitul brut a crescut de la 41,5, în 2021,, la 45,6 miliarde de euro, în 2022. Având în vedere toate aceste cifre, nu înțeleg de ce Statul Român pedepsește mediul de afaceri în acest hal, prin legea austerității. Statul ar trebui să dea un exemplu de bune practici, să îşi facă ordine în ogradă, să se uite mai atent la companiile de stat care reprezintă găuri mari în buget. Ele au călcat pe bec, nu mediul de afaceri plătitor de taxe. Măsurile fiscale asumate de Guvern vor avea repercusiuni asupra mediului de business și aici mă refer în special la companiile cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro, companii mari care contează mult pentru economia românească. Unii vor fărâmiţa societăţile pentru a reduce cifra de afaceri impozitată cu 1%, alţii îşi vor reloca firmele și asta deoarece statul român te împinge uşor la tot felul de artificii ca să poţi să supravieţuieşti în mediul din România”, a declarat președintele CCIR, dl. Mihai Daraban.
„Cea mai şocantă dintre dispoziţii spune că, dacă faci parte din cei 15 milioane de cetăţeni care au bani asupra lor şi te-a găsit organul fiscal, iar banii nu au sursă identificată de provenienţă ţi se aplică un impozit de 70% pe suma respectivă. Avem în Constituţie art. 44 alin. 8 care spune că averea licită se prezumă şi se poate confisca de instanţă, dacă se constată că este ilicită. Ideea de a impozita chiar şi retroactiv sumele care nu pot fi identificate exista deja în Codul Fiscal. Noua lege spune că se aplică acest impozit de 70% pentru combaterea evaziunii fiscale, spălării de bani şi corupţiei. Niciun mijloc pus în practică în 25 de ani nu a dus la scăderea evaziunii fiscale şi nici la scăderea optimizării fiscale. M-aş fi aşteptat ca legea austerităţii să introducă măsuri pentru sporirea încasărilor din TVA. În realitate, s-au introdus cote diferenţiate de TVA în zone neaşteptate, în condiţiile în care piaţa imobiliară este în scădere. Neaşteptat, s-a ridicat de la 5% la 9% TVA pentru festivaluri şi produse tradiţionale. Această măsură pare o sancţiune, un fel de acciză pentru a restrânge consumul de produse de acest gen. Atrag atenţia că atunci când s-a modificat TVA de la 19% la 22%, acest lucru s-a văzut imediat în economie, în 2010, atunci când a fost înregistrat cel mai mare număr de falimente”, a declarat avocatul Gheorghe Piperea.
