Cele aproximativ 300.000 de dosare de daună neachitate încă de FGA sunt în valoare de 600 de milioane de euro, la care se adaugă costurile judiciare, onorariile avocaților și dobânzile bancare. În realitate, paguba produsă industriei de reparații auto este de peste 1 miliard de euro, în timp ce prețul RCA a crescut cu 250% doar în ultimii 2 ani âși ar fi crescut și mai mult, dacă nu ar fi avut loc „înghețarea" prețurilor RCA pentru 6 luni.
COTAR atrage atenția asupra faptului că niciun guvern nu poate gestiona consecințele negative generate de falimentul a peste 5.000 de unități reparatoare care au colaborat cu aceste societati de asigurări. Ne întrebăm câți actuali salariați ai service-urilor auto vor deveni șomeri, câte taxe și impozite va pierde Statul Român, reamintind și faptul că anul viitor este un an electoral cu mai multe rânduri de alegeri, iar numărul nemulțumiților cu drept de vot crește vertiginos în România!
Subliniem că în raportul ASF privind Evoluţia Pieţei de Asigurări în primele 9 luni ale anului 2022, (ultimul raport pentru anul 2022), la pagina 39 se regăsește următoarea concluzie: "La finalul primelor nouă luni ale anului 2022, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, nivelul daunei medii a crescut cu 5%, în timp ce prima medie RCA a crescut cu 71%."
Așadar, conform datelor ASF, dauna medie a crescut cu 5%, în timp ce prima RCA medie a crescut cu 71% - de 14 ori mai mult! Această concluzie ar trebui avută în vedere de către toți cei care aleg sa învinovățească unitățile reparatoare și pagubiții din România, în loc să-și recunoască vina sau măcar să încerce cu bună-credință găsirea unor soluții la criza pe care au creat-o.
COTAR a transmis către Președintele Camerei Deputaților, Primul-Ministru și Ministrul Finanțelor o solicitare de organizare a unor întâlniri pentru a discuta modificarea legii de funcționare a Fondului de Garantare a Asiguraților (FGA). Industria de reparații auto din România este grav afectată de cele 4 falimente (Astra, Carpatica, City Insurance si Euroins) care au avut loc în ultimii ani, în piața de asigurări din România. Situația s-a agravat în ultimii 2 ani, după falimentarea City Insurance și Euroins, asigurători care împreună reprezentau aproape 80% din piața RCA.
În acest context, conduita actuală a FGA – care plătește despăgubiri mai mici decât asigurătorii (sau nu plătește deloc) și în termene mai lungi decât aceștia – face ca activitatea unităților de reparații auto să fie nesustenabilă și îndreptată către faliment generalizat. În lipsa unor măsuri urgente, Guvernul României și Parlamentul României vor purta responsabilitatea nu doar pentru păstrarea în funcție a celor vinovați din conducerea sectorului de asigurări din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară, ci și de falimentul a mii de unități reparatoare care au de încasat peste 600 de milioane de euro din partea asigurătorilor City Insurance și Euroins.
Nu există nicio justificare pentru care consecințele acestor falimente, care par a fi produse după aceeași schemă aplicată în cazurile Astra și Carpatica, ar trebui să fie suportate de cele zece milioane de șoferi din România, care deja plătesc un preț exorbitant al produsului obligatoriu numit RCA. La fel, nu există nicio justificare pentru a falimenta și industria de reparații auto, pentru a acoperi eșecurile unor funcționari din cadrul Sectorului de Asigurari din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară care, în loc să supravegheze în mod real piața de asigurări, au așteptat ca societățile cu probleme să-și retragă toți banii din România, pentru ca apoi să constate starea lor de insolvență.
Este de notorietate faptul că activitatea Euroins și City Insurance avea la bază o mare înșelătorie, acest lucru fiind cunoscut inclusiv de ASF, care primea zilnic semnale de alarmă cu privire la acești asigurători. Toți participanții de pe piață au înțeles necesitatea unor măsuri drastice și urgente, mai puțin conducerea sectorului de asigurări din cadrul ASF, care este menținută în funcție, în pofida contribuției pe care o are la falimentele anuale care se produc pe piața de asigurări din România.
În cazul acestor societăți, care au reprezentat 80% din piața de asigurări RCA și al căror faliment pare a fi premeditat, unitățile reparatoare au efectuat lucrări de reparații pentru care au emis facturi în condițiile legii. Acestea au fost apoi înregistrate spre decontare la asigurători care, în loc să le achite, au scos toți banii din România și apoi au intrat în faliment.
Pentru aceste facturi de reparații emise încă din anul 2019 și neachitate conform legii, nici de către City Insurance și nici de către FGA, până în prezent, service-urile auto au fost obligate să plătească: TVA; Impozit; Salariile angajaților; Furnizorii de piese; Furnizorii de materiale de vopsitorie; Rate Leasing; Utilități: apa, gaze, energie electrică, etc.; Taxe de funcționare: Registrul Auto Român, Autorizație de Mediu, ISCIR, etc.; Dobânzi bancare aferente liniilor de credit contractate de către service-uri pentru a putea achita toate costurile de mai sus.
Facturile emise în anul 2019 nu au fost încă achitate de FGA, pentru că încă nu le-a venit rândul, Fondul achitând până în prezent doar 30% din dosarele de daună ale firmei City Insurance. Conform datelor din piață, referitoare la ritmul de soluționare a cererilor de plată, FGA are nevoie de 6 luni pentru a soluționa cererile formulate într-o singură lună.
Având în vedere faptul că bugetul FGA este format tot din contribuțiile asiguraților, care sunt obligați prin lege să cumpere polițe RCA, ne-am fi așteptat ca situația să fie invers – Fondul să soluționeze într-o lună de activitate cererile de plată aferente unei perioade de 6 luni. Abia în cazul acesta FGA și-ar îndeplini rațiunea de existență și anume “protejarea creditorilor de asigruări de consecințele insolvenței asigurătorilor.”
În cei 4 ani în care unitatea reparatoare a creditat firma City Insurance și, ulterior, Fondul de Garantare a Asiguraților, au trebuit achitate dobânzi bancare în valoare de peste 45% din valoarea facturată, costuri suportate integral de către service-uri. Mai mult, când dosarul de daună este în sfârșit analizat de FGA, Fondul caută în permanență pretexte pentru a diminua sau refuza despăgubirea, în special cu privire la accesoriile fără care nu poate avea loc o reparare integrală a pagubei.
Chiar și atunci când există soluții ale instanțelor de judecată care dau dreptate unităților reparatoare și obligă firma de asigurări să achite despăgubirile plus taxele judiciare, onorariile avocaților, expertizele și dobânzile legale, FGA decide să nu respecte hotărârile instanțelor și refuză să achite toate acele costuri accesorii datorate conform legii.
Toate acestea se petrec în conditiile în care FGA încasează dobânzi și penalități din partea companiilor de asigurări care „întârzie” plata contribuțiilor către Fond, conform prevederilor Art. 2 alin (2) lit c), care precizează că resursele financiare ale FGA sunt: „dobanzi și penalități de întârziere pentru neachitarea la termen a contribuției legale."
Cu alte cuvinte, FGA are aceleași practici precum Astra, Carpatica, City Insurance și Euroins: are pretenția să încaseze toți banii care-i sunt datorati (inclusiv cu penalități - în caz de întârziere), dar refuză să achite, la rândul său, despăgubirile și accesoriile aferente, chiar dacă asta înseamnă nerespectarea hotărârilor judecătorești obligatorii.
Ținând cont de rata inflației care doar anul trecut a fost 15%, de creșterea dobânzilor bancare și termenul extrem de lung de plată a despăgubirii, rezultă niște costuri suplimentare uriașe, pe care unitățile reparatoare trebuie să le suporte în mod obligatoriu și care nu sunt decontate, deși Legea RCA nr. 132/2017 specifică în mod clar faptul că neplata la timp a despăgubirii dă dreptul la penalități de întârziere de la data respingerii nejustificate a dosarului de daună.
Ce este de făcut, în această situație? Nu mai achitam taxe către Statul Român? Cine achită în locul nostru dobânzile bancare? Le achităm noi, cei de bună-credință, care ne-am încrezut în autoritățile statului și am crezut în valabilitatea unor polițe de asigurare RCA care s-au dovedit a fi niște înșelătorii?
În contextul discuțiilor actuale pe tema deficitului bugetar, poate Statul Român să susțină și consecințele falimentului a peste 5.000 de unități reparatoare care sunt îndatorate la bănci, din cauză că, de mulți ani, sectorul de asigurări din ASF nu vrea sau nu este capabil să-și îndeplinească atribuțiile?
Biroul de Presă COTAR
