ZIUA PAMANTULUI este sărbatorită de GOOGLE cu un logo special. ZIUA PAMANTULUI. Această mișcare s-a născut în SUA într-o perioadă când au avut loc mai multe evenimente deosebite, printre care înăbușirea prin folosirea armelor de foc a revoltei unor studenți împotriva războiului din Cambodgia, ”Masacrul din 4 mai”, apariția fibrelor optice, succesul melodiei „Bridge over Troubled Water”, ultimul album al formației Beatles, moartea lui Jimmy Hendrix, un accident nuclear în Carolina de Sud la centrala nucleară din Savannah River din apropierea orașului Aiken (nerecunoscut timp de 18 ani), poluarea foarte mare cu gaze și fum, considerată ”semn al prosperității”. Despre mediul înconjurător a început să se vorbească din ce în ce mai des.
ZIUA PAMANTULUI a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care il arată față de mediu. Ziua Pământului a fost celebrată în primul an de circa 20 milioane de cetățeni americani, în marea lor majoritate tineri și foarte tineri.
După 2 decenii, în anul 1990, peste 200 milioane de oameni din 141 de țări[2] au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, prin alăturarea lor în dorința de a milita pentru un viitor mai bun al planetei noastre.
ZIUA PAMANTULUI. În anul 2009, Organizația Națiunilor Unite a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ și expresie comună a dorinței tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat și mai verde
ZIUA PAMANTULUI. A fost celebrată în primul an de circa 20 milioane de cetăţeni americani, în marea lor majoritate tineri şi foarte tineri. După două decenii, în anul 1990, peste 200 milioane de oameni din 141 de ţări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, prin alăturarea lor în dorinţa de a milita pentru un viitor mai bun al planetei.
ZIUA PAMANTULUI. O nouă analiză genetică de acum doi ani arată că urşii polari sunt mai bătrâni decât se credea, potrivit site-ului MaxiSciences. Noile analize ale materialului genetic al impunătoarelor carnivore au relevat faptul că specia urşilor polari are o vechime de cel puţin 600.000 ani. Doctorul Frank Hailer din cadrul German Biodiversity and Climate Research Centre din Frankfurt declară că informaţiile oferite de ADN-ul urşilor evidenţiază importanţa salvării acestora.
Ziua Pământului este sărbătorită în toată lumea cu studii. Autorii unui nou studiu publicat în revista Science au analizat două tipuri de ADN, ADN-ul mitocondrial, care se transmite de la mamă la descendenţi, şi ADN-ul nucleului, care conţine totalitatea informaţiilor genetice ale unui individ.
ZIUA PAMANTULUI. Cercetătorii au studiat ADN-ul urşilor polari actuali pentru a înţelege istoria speciei, după care au analizat material genetic provenit de la circa 40 de exemplare de urşi polari, urşi negri americani şi urşi bruni. După analizarea ADN-ului mitocondrial, cercetătorii au descoperit că urşii polari au început să evolueze ca specie distinctă cândva la mijlocul pleistocenului, adică acum circa 600.000 ani.
Autorii studiului se tem că urşii polari nu se pot adapta încălzirii rapide din regiunile polare, care se pare că este în curs. "Noile descoperiri schimbă fundamental modul în care noi percepem urşii polari şi impun măsuri drastice de salvare. Dacă urşii polari sunt prezenţi din timpuri străvechi, asta înseamnă că au supravieţuit mai multor perioade succesive de răcire şi de încălzire a climei planetei. Urşii au supravieţuit într-adevăr fazelor de încălzire globală din trecut, dar poartă aceste urme în materialul lor genetic, deoarece se pare că au fost în mai multe rânduri aproape de extincţie', afirmă cercetătorii.
