Evenimentul cultural dedicat mediului multicultural al Comisiei Europene a avut loc joi, 21 februarie, de la ora 18.00, ora Italiei, la JRC Club House de lângă Varese, regiunea Lombardia.
Conferința cu tema "Limba română, limba neolatină: Se spune rumeno sau romeno?" a fost susținută de Violeta Popescu, coordonatoarea Centrului Cultural Italo-Român din Milano, responsabila casei editoriale Rediviva, precum și Donatella Ferrario, jurnalistă din Milano.
La eveniment a participat și Adrian Georgescu, Consul General la Consulatul General al României din Milano. Mai jos câteva fotografii de la eveniment:
Care au fost temele discuției:
- Limba materna este cel mai puternic instrument pentru conservarea si dezvoltarea patrimoniului mondial tangibil si intangibil. Aproximativ 28 de milioane de oameni vorbesc limba română matern, dintre care 18 milioane de persoane se află în România. Statisticile arată că primul cuvânt pronunțat de majoritatea românilor este "mamă".
- Întâlnire cu editura Rediviva - prima casă editorială româno-italiană din Italia, înființată în 2012. Este un proiect de sensibilizare a culturii românești în Italia, schimburi culturale italo-românești și prezența autorilor români în Italia.
Argumente:
1. Cuvinte de acasă, cuvinte de la școală - transmiterea limbii. Bilingvismul și identitatea
"Dacă vorbești cu un om în limba pe care o înțelege, vei ajunge la capul lui. Dacă îi vorbești în limba maternă, vei ajunge la inima lui", Nelson Mandela.
Experiența migratorie duce la confruntarea cu sarcina dificilă de a păstra nucleul profund al identității proprii în contact cu o realitate culturală, lingvistică și afectivă diferită.
Cărți bilingve - oportunitatea de a păstra o limbă; o bogăție interculturală
Il villaggio senza madri - Satul fără mamici - Ingrid Coman
Badante per sempre - Badante pentru totdeauna - Ingrid Coman
Il sangue e il grano. Ultimi anni di vita di Van Gogh - Sângele și grâul. Ultimii ani de viață ai lui Van Gogh - Carlo D'urso
I confini del cuore - Frontierele inimii - Lilian v. Kertay
2. Limba maternă - patrimoniu de valori, identitate culturală și istorică
Limba ca identitate este o lume în continuă evoluție. Istoria României este încă o mare necunoscută: românii sunt singurii care au păstrat în numele ei amintirea Romei și a romanilor.
Legenda lui Dracula-Transilvania. Cărți istorice: Istoria Transilvaniei, de Ioan Aurel Pop și Ioan Bolovan, ed. Rediviva 2018. Pentru prima dată tradusă în italiană o carte de referință pentru regiunea Transilvania.
Din când în când, în unele medii europene, apare numele Transilvaniei, cunoscut pentru unii, dar exotic pentru majoritatea oamenilor. În mod uzual, acest nume este asociat cu Dracula, vampirul însetat de sânge care a terorizat lumea, mai mult după 1900 decât în secolul al XV-lea, când trăia domnitorul român Vlad al III-lea Dracu, cunoscut apoi ca Dracula. În alte perioade, Transilvania se află în mintea oamenilor ca un loc idilic unde mediul natural este bine conservat ... dar istoria Transilvaniei este puțin cunoscută.
3. Binomul limba maternă - Memorie. Memoria ca temă literară
Cărți: Între uitare și memorie, de Micaela Ghițescu, ed. Rediviva 2014, Catacombele României. Mărturii din închisorile comuniste 1945-1964, ed. Rediviva 2014 și Jurnalul fericirii, de Nicolae Steinhardt
Ziua Internațională a Limbii Materne
Ziua Internațională a Limbii Materne este o sărbătoare ținută anual la 21 februarie în întreaga lume, cu scopul de a promova diversitatea lingvistică și culturală, precum și multilingvismul. A fost anunțată de UNESCO pentru prima oară la 17 noiembrie 1999 și a fost recunoscută de Adunarea Generală a Națiunilor Unite prin aceeași rezoluție prin care 2008 a fost declarat Anul Internațional al Limbilor.
Ziua Internațională a Limbii Materne se sărbătorește în fiecare an din februarie 2000 pentru a promova diversitatea cultural-lingvistică și multilingvismul. Data semnifică ziua din 1952 în care studenții care demonstrau pentru recunoașterea limbii lor materne, bangali, ca limbă națională a Pakistanului, au fost uciși de poliție la Dhaka, astăzi devenită capitala Bangladesh-ului.
Ziua Internațională a Limbii Materne a fost proclamată de Conferința Generală a UNESCO în noiembrie 1999 (30C/62). La 16 mai 2009, Adunarea Generală a ONU a făcut apel prin rezoluția A/RES/61/266 „să promoveze conservarea și protecția tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii". Prin aceeași rezoluție, Adunarea Generală a proclamat anul 2008 ca Anul Internațional al Limbilor, pentru a promova unitatea în diversitate și înțelegerea internațională prin multilingvism și multiculturalism.
Limba maternă este cel mai puternic instrument de conservare și dezvoltare a patrimoniului tangibil și intangibil. ONU consideră că toate acțiunile ce promovează diseminarea limbilor materne servesc nu doar scopul încurajării diversității lingvistice și educației multilingve, ci ajută și la dezvoltarea conștiinței tradițiilor lingvistice și culturale în întreaga lume și la inspirarea solidarității bazată pe înțelegere, toleranță și dialog.
