Potrivit legii, sunt interzise, de asemenea, asimilarea publică a obiectivelor, deciziilor şi acţiunilor guvernului sovietic, ale comandamentului militar de atunci şi ale soldaţilor sovietici cu cele ale reprezentanţilor Germaniei naziste şi ale puterilor Axei din Europa.
În plus, Putin a promulgat un amendament la legea împotriva extremismului care interzice afişarea în public a imaginilor şi discursurilor liderilor organizaţiilor şi mişcărilor declarate criminale de către Tribunalul militar internaţional de la Nürnberg.
Producerea sau difuzarea de materiale extremiste va fi pedepsită cu amenzi de până la 3.000 de ruble (aproximativ 40 dolari) sau cu o perioadă de până la 15 zile de arest. În cazul persoanelor juridice, amenzile sunt cuprinse între 100.000 şi 1.000.000 de ruble (1.370 - 13.700 de dolari) sau cu o întrerupere a activităţii pentru 90 de zile.
Legea a fost criticată de istorici, care au atras atenția că există riscul unor interpretări excesive ale acesteia. Unii dintre ei au acuzat Kremlinul că încearcă să-şi asigure ”monopolul asupra adevărului”, în baza unei legislaţii stricte care interzice anumite puncte de vedere istorice.
În replică, liderul de la Kremlin a transmis că legea este necesară pentru a contracara denaturarea faptelor istorice.
În 2019, preşedintele rus a criticat vehement o rezoluţie a Parlamentului European care, potrivit acestuia, blama URSS pentru declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial. De fapt, rezoluţia condamna Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă la 23 august 1939. Pactul conţinea un protocol adiţional secret, care prevedea împărţirea sferelor de influenţă între cele două puteri, de la Marea Baltică la Marea Neagră, potrivit Agerpres.
