Este vorba despre amendamentele propuse de Putin în ianuarie la Constituție prin care rolul Parlamentului devine determinant în arhitectura Federaței Ruse.
Putin a provocat o surpriză în ianuarie când a propus o serie de modificări prin care creşte rolul parlamentului în numirea premierului, întărind alte prerogative prezidenţiale şi consolidând rolul Consiliului de Stat, organism până acum consultativ. Această reformă desfăşurată într-un ritm accelerat a alimentat speculaţiile despre viitorul liderului de la Kremlin, aflat la putere din 1999.
Printre propunerile de modificare a Constituției sunt întărirea rolului parlamentului în numirea prim-ministrului şi limitarea mandatelor prezidenţiale la două, în loc de două succesive, înființarea unui Consiliu de Stat, însărcinat cu „stabilirea principalelor orientări de politică internă şi externă ale Federaţiei Ruse”.
\"Amendamentele pe care le-am propus sunt pur şi simplu dictate de viaţă. Am dobândit certitudinea exercitând funcţiile de preşedinte şi de şef al guvernului că anumite lucruri nu funcţionează aşa cum ar trebui\", a declarat Putin marţi în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţi ai societăţii civile difuzată de televiziunea rusă, potrivit Agerpres.
\"Iată de ce am propus aceasta, şi nu pentru a prelungi aflarea mea la putere\", a spus Putin în continuare.
\"Oare ar trebui prelungită puterea actualului preşedinte? Nu cred asta!\", a declarat Putin, care nu mai poate candida la alegerile din 2024 după două mandate prezidenţiale succesive, conform legislaţiei în vigoare.
Amendamentele constituţionale propuse de preşedinte au fost aprobate la sfârşitul lunii ianuarie în unanimitate de către Duma de Stat (camera inferioară) într-o primă lectură. Preşedintele rus a declarat marţi că se aşteaptă ca textul să fie adoptat definitiv în cel puţin trei luni.
Reformele trebuie să fie de asemenea supuse unui vot popular, dar nici forma şi nici calendarul acestui vot nu se cunoaşte. Se ştie doar că nu va fi referendum.
Potrivit mai multor analişti, Vladimir Putin se organizează cu această reformă după 2024, adică încearcă o reconfigurare a puterii pentru a lăsa cât mai multe porţi deschise pentru a-şi păstra influenţa şi după ce nu va mai fi preşedinte, mai notează AFP, citat de Agerpres.
