Vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, ajunge luni, 30 octombrie, într-o vizită oficială în România.
Scopul vizitei vicepreședintei Comisiei Europene - Vera Jourova în România este pentru discuții cu oficialii de la București despre statul de drept și reformele din domeniul justiției, despre obiectivele României în cadrul deceniului digital, proiectele de digitalizare din PNRR, precum și despre inteligența artificială și combaterea dezinformării, potrivit unui comunicat oficial al Comisiei Europene.
Vera Jourova ajunge în România după o vizită în Bulgaria, începută vineri, 27 octombrie.
Vicepreședinta Comisiei - Vera Jourova este primită luni, 30 octombrie, de președintele Klaus Iohannis, de prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Jourova are întrevederi și cu ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, ministra justiției, Alina Gorghiu, și va vizita Centrul european de competențe în materie de securitate cibernetică (ECCC) alături de ministrul cercetării, Bogdan Ivan.
Oficialul european participă și la o masă rotundă cu părțile interesate din sectorul tehnologiei digitale pentru a discuta despre provocările și oportunitățile în acest domeniu la nivel European și în România, mai informează Reprezentanţa Comisiei Europene în România.
Vera Jourova, PROGRAM OFICIAL al vizitei în România de luni, 30 octombrie 2023
Ora 9.30 – Întâlnire cu ministra justiției, dna. Alina Gorghiu
Ora 11.00 – Vizită la Centrul european de competențe în materie de securitate cibernetică (ECCC) alături de ministrul cercetării, inovării și digitalizării, dl. Bogdan-Gruia Ivan
Ora 12.15 – Întâlnire cu viceprim-ministrul și ministrul afacerilor interne, dl. Cătălin Predoiu
Ora 12.45 – Întâlnire cu prim-ministrul României, dl. Marcel Ciolacu
Ora 14.00 – Întâlnire cu președintele României, dl. Klaus Iohannis
Ora 15.00 – Întâlnire cu părțile interesate cu privire la provocările și oportunitățile sectorului tehnologiei digitale în România.
Vizita vicepreședintei Comisiei Vera Jourova vine după publicarea Raportului privind situația statului de drept pentru România, în iulie acest an. Bruxelles a lăudat România pentru progrese semnificative în domeniul justiției, dar erau semnalate „îngrijorări” din cauza deficitului de magistrați” din sistem. Comisia Europeană a cerut, în Raportul privind Statul de drept, măsuri operaționale legate de investigarea şi judecarea infracţiunilor în sistemul judiciar, inclusiv cele de corupţie.
Iar în această săptămână a fost publicat și Indexul Statului de Drept pe 2023, realizat de World Justice Project (WJP). Potrivit raportului publicat pe 25 octombrie, statul de drept s-ar fi erodat din nou în majoritatea ţărilor în acest an, inclusiv în România.
România ocupă locul 40, între cele 142 de ţări din lume care aderă la principiile statului de drept.
Iar la nivel regional, România ocupă locul 27 din 31 de ţări din Uniunea Europeană, Asociaţia Europeană a Liberului Schimb şi regiunea Americii de Nord (Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia, Ţările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii).
Progrese în Raportul pe 2023 pe Statul de drept în România al Comisiei Europene - „Îngrijorări serioase” pe DEFICITUL de magistrați - Document
RAPORT STATUL DE DREPT ÎN ROMÂNIA, publicat de COMISIA EUROPEANĂ, 2023
Comisia Europeană a publicat miercuri, 5 iulie, raportul privind situaţia statului de drept pentru toate țările membre, inclusiv pentru România. Bruxelles notează că „nu există o deteriorare radicală în niciun stat membru” și că 65% dintre recomandările făcute anul trecut au fost satisfăcute integral sau parţial.
Țara noastră este lăudată pentru progresele făcute în privința respectării recomandărilor făcute în Raportul din 2022. Reformele făcute de România în domeniul justiției și anticorupției au fost monitorizate de Comisia Europeană prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV). În ultimul raport MCV, din noiembrie 2022, Comisia Europeană a recomandat încetarea monitorizării României prin acest instrument și continuarea monitorizării prin mecanismul privind Statul de drept, aplicat în toate statele membre UE. Ceea ce a anunțat miercuri și vicepreședinta Comisiei Vera Jourova, fost comisar pe Justiție. Aceasta a anunțat că au fost informate Consiliul UE şi Parlamentul European în legătură cu intenţia de a închide MCV pentru România şi Bulgaria, mecanism ce va fi înlocuit de raportul anual privind statul de drept. Jourova a precizat că se așteaptă ca încheierea MCV să fie începând din acest an.
Raportul din 2023 privind statul de drept în România arată progrese semnificative în sistemul judiciar în ceea ce privește independența judiciară și eficacitatea acestuia de a investiga și plasa sub urmărire penală infracțiunile; combaterea corupției, cu anumite „îngrijorări” legate de sistemul judiciar. Progrese importante au fost observate și în integritatea aplicării legii, și în sectorul digitalizării. Însă mai sunt necesare îmbunătățiri în ceea ce privește reglementarea activității de lobby la nivel guvernamental și parlamentar, în independența serviciilor publice de presă, intimidarea jurnaliștilor sau obținerea acreditării instituției naționale pentru drepturile omului, se mai menționează în Raportul din 2023 al CE pe statul de drept în România.
Raportul Comisiei Europene privind Statul de drept în România - 2023 poate fi consultat AICI
Raportul pe 2023 Statul de drept în România - Justiție: Progrese și „preocupări serioase”
În Raportul pe Statul de drept pe 2023 se vorbește despre „un progres semnificativ pentru consolidarea independenței sistemului judiciar”, prin revizuirea celor trei legi ale justiției, care au adus modificări importante.
„În ciuda eforturilor continue de ameliorare a situației, se evidențiază deficitul tot mai mare de magistrați, care generează preocupări serioase deoarece în timp ar putea afecta calitatea și eficiența justiției”, mai arată Comisia Europeană, în raportul anual, amintind despre situațiile în care anumiți magistrați au primit sancțiuni disciplinare.
Dosarele de corupție închise prin prescrierea faptelor
Comisia Europeană arată că Guvernul a adoptat ordonanța de urgență pentru a clarifica termenul de prescripție, însă răspunsul legislativ întârziat a dus la închiderea unor cazuri de corupție și la anularea unor decizii de condamnare.
Deficitul de magistrați din România
Deficitul tot mai mare de magistrați generează îngrijorări serioase, dar „România a continuat să aibă o evoluție pozitivă în combaterea corupției”, arată Comisia Europeană în Raportul privind statul de drept.
„România să continue eforturile pentru a asigura resurse umane adecvate pentru sistemul de justiţie, inclusiv pentru serviciul procuraturii, ţinând cont de standardele europene privind resursele pentru sistemul judiciar”, se recomandă în Raport.
Comisia Europeană recomandă României, în raportul privind situaţia statului de drept, să ia măsuri în special la nivel operaţional, pentru a răspunde preocupărilor rămase privind investigarea şi judecarea infracţiunilor, inclusiv cele de corupţie.
România a continuat să aibă o evoluție pozitivă în combaterea corupției, inclusiv în cazurile la nivel înalt, și a făcut progrese semnificative în abordarea problemelor operaționale legate de urmărirea penală anticorupție în cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA), deși recrutarea de personal rămâne în continuare o problemă, se mai arată în Raport.
România a făcut progrese semnificative în întărirea dispozitivelor pentru asigurarea independenţei sistemului judiciar şi în abordarea provocărilor operaţionale ale DNA. România a făcut progrese semnificative în privinţa revizuirii legilor justiţiei pentru a întări dispozitivele pentru asigurarea independenţei sistemului judiciar, inclusiv pentru a reforma regimul disciplinar pentru magistraţi, se arată în capitolul dedicat țării noastre în raportul privind statul de drept în UE. De asemenea, raportul indică unele progrese și în luarea de măsuri pentru a răspunde preocupărilor rămase privind investigarea şi judecarea infracţiunilor în sistemul judiciar, ţinând cont de standardele europene şi de opiniile relevante ale Comisiei de la Veneţia.
Raportul mai menţionează că România nu a făcut progrese în continuarea eforturilor de înfiinţare a unui institut pentru drepturile omului, ţinând cont de Principiile de la Paris.
CONCLUZIILE COMISIEI EUROPENE - STATUL DE DREPT ÎN ROMÂNIA - RAPORT 2023
Comisia Europeană recomandă României, reamintind angajamentele luate în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) legate de anumite aspecte ale sistemului judiciar, cadrului anticorupţie şi procesului legislativ să încheie procesul iniţiat în vederea luării în considerare a recomandărilor conţinute în opinia Comisiei de la Veneţia în privinţa legilor justiţiei, în special finalizând evaluarea efectuată de comisia de experţi la nivel înalt. De asemenea, României i se recomandă să ia măsuri, în special la nivel operaţional, pentru a răspunde preocupărilor rămase privind investigarea şi judecarea infracţiunilor în sistemul judiciar, inclusiv cele de corupţie.
- Progrese semnificative prin revizuirea Legilor Justiției pentru consolidarea garanțiilor de independență a sistemului judiciar,
- Unele progrese în luarea de măsuri pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la urmărirea penală a infracțiunilor în justiție, ținând cont de standardele și avizele Comisiei de la Veneția.
- Niciun progres în ceea ce privește introducerea regulilor de lobby în Parlament.
- Progrese semnificative în abordarea provocărilor operaționale ale Direcției Naționale Anticorupție.
- Niciun progres în ceea ce privește consolidarea regulilor și mecanismelor de îmbunătățire a independenței mass-media, ținând cont de standardele europene privind rolul mass-media de serviciu public.
- Niciun progres în ceea ce privește înființarea unei instituții naționale pentru drepturile omului ținând cont de Principiile ONU.
Vezi aici Raport CE PE STATUL DE DREPT ROMANIA 2023
Reguli de LOBBY pentru parlamentari
Raportul cere țării noastre să reglementeze activitatea de lobby pentru parlamentari, capitol unde nu s-au înregistrat progrese.
România trebuie să introducă, „fără noi întârzieri, reguli privind activitatea de lobby pentru membrii Parlamentului”.
În Raportul publicat în iulie 2023, Comisia Euroepană semnalează mari probleme la capitolul privind independența presei. Bruxelles susține că nu au fost luate măsuri pentru a îmbunătăți independența serviciului public al mass-media. Transparența finanțării mass-media nu s-a îmbunătățit semnificativ, iar amenințările, cazurile de hărțuire și violență împotriva jurnaliștilor „rămân o problemă”, se mai arată în Raportul CE.
Vezi aici Raport CE PE STATUL DE DREPT ROMANIA 2023
