Scriu aceste randuri, pornind de la faptul ca sunt impotriva evaziunii fiscale de orice fel. Cer bon si il iau de fiecare data cand plec dintr-un magazin.
Trebuie sa fim constienti ca nu putem avea un stat care sa faca investitii majore si sa creeze locuri de munca fara ca fiecare dintre noi sa contribuie cu o suma de bani.
Ceea ce ma revolta, in schimb, e cum suntem tratati de stat si de functionarii sai. Ma deranjeaza ca, la nivelul administratiei fiscale, toti suntem considerati potentiali evazionisti. Ma deranjeaza ca nu exista nicio masura de preventie si ca nu exista o a doua sansa.
Nu poti sa penalizezi pe cineva, nu poti sa-i blochezi conturile, nu poti sa-i iei dobanzi la penalitati, iar tu, administrator fiscal, n-ai stat niciodata de vorba cu contribuabilul respectiv, nu l-ai anuntat ca incalca legea si nu i-ai dat nicio perioada de gratie sa revina in cadrul legal.
Pur si simplu, nu inteleg de ce statul e impotriva afacerilor, a initiativei personale si de ce incearca sa anihileze orice individ care incearca sa-si ia viata in propriile maini.
Dar banuiesc ca in spatele legilor neclare, a amenzilor reglementate in limite fanteziste (Ex. de la 5.000 la 50.000 de lei), in spatele arbitrariului si a lipsei masurilor de preventie se ascunde CORUPTIA.
Daca tot vorbim de mica evaziune, de ce nu vorbim si de micuta coruptie. Cea a inspectorilor de tot felul, fiscali, de la pompieri, SANEPID, a functionarilor de la Garda de Mediu, de la Inspectia pentru Protectia Muncii, de la primarie si de la multe alte agentii guvernamentale care atarna de spaga data de un comerciant sau un mic investitor pentru a i se permite sa incalce legea, dar sa functioneze.
De ce nu inchide Ponta de maine toate firmele din Romania, pentru ca, in opinia mea, nu exista niciuna care sa functioneze legal, care sa respecte toate hotararile, toate deciziile si toate prevederile legale?
Mai mult pe ziare.com