Profil: Austria a votat împotriva includerii României în spațiul Schengen. Argumentul: prea mulți migranți ar veni ilegal prin România. Înțelegeți argumentele Austriei?
Bacanu: Nu, România nu se află pe principala rută a migranților. Văd un traseu prin Croația mai degrabă decât prin România și Bulgaria. Românii sunt foarte supărați și pe bună dreptate, pentru că vetoul nu a fost justificat corespunzător. A fost o surpriză pentru toată lumea. Este evident o scuză. Am impresia că sunt și alte motive despre care s-a vorbit puțin.
Profil: De exemplu?
Bacanu: Pe 25 octombrie, ministrul de Interne Gerhard Karner i-a scris o scrisoare ministrului român de interne Lucian Bode. Se spunea că relațiile bilaterale dintre Austria și România sunt din ce în ce mai bune, că România este prietenă cu Austria. La finalul reuniunii miniștrilor de interne din UE din 16 noiembrie, Karner a semnat o declarație a statelor membre prin care arăta că va sprijini aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Interesant că două zile mai târziu aceeași persoană s-a opus aderării României. Cum este posibil? Explicația nu poate fi găsită în cifrele migrației, mai degrabă trebuie să privim mai profund, și anume în relația Austriei cu Federația Rusă.
Profil: Ce vreți să spuneți?
Bacanu: Interesul Rusiei este să slăbească Europa prin divizarea acesteia. Cu dreptul său de veto, Austria încalcă principiul solidarității Europei. Cancelarul german Olaf Scholz a avertizat că Moscova vrea să ducă Europa înapoi în istorie, într-un timp în care aceasta a fost caracterizată de existența unor centre de putere. Aș dori să mulțumesc Ministerului german de Externe pentru că ne-a sprijinit în demersul nostru de aderare l a spațiul Schengen. Pe de altă parte, Austria are legături incontestabile cu Rusia. Niciun alt politician occidental nu l-a vizitat pe Putin de la începutul războiului. Nu se întâmplă adesea ca un fost ministru de finanțe care lucrează pentru Gazprom sau ca un ministru de externe în funcție să îl invite pe Vladimir Putin la nunta sa. Rusia a atacat Georgia în 2008, a anexat Crimeea în 2014, iar războiul din Donbass este încă în desfășurare. Cu toate acestea, Austria a arătat o deschidere fabuloasă față de Moscova.
Profil: Austria are acum un nou guvern federal. În plus, Austria participă la toate sancțiunile împotriva Rusiei și a înghețat 1,5 miliarde de active ale oligarhilor.
Bacanu: Austria nu s-a putut împotrivi sancțiunilor europene îndreptate împotriva Rusiei, sancțiuni impuse de UE ca răspuns la agresiunea militară împotriva Ucrainei. O decizie împotriva liniei UE ar fi fost catastrofală pentru guvernul federal, sunt sigur de altfel că majoritatea austriecilor nu ar susține o astfel de decizie. În plus, Austria este o țară prea mică pentru a părăsi cursul european. Dar guvernul poate fi, de asemenea, mai subtil și poate slăbi UE din interior, prin opoziția manifestată la întărirea flancului estic. Există un risc semnificativ ca după decizia Austriei împotriva lor, unii români să se simtă tratați ca fiind inferiori și să apeleze la partide eurosceptice, ale căror idei coincid adesea cu propaganda rusă. O UE polarizată nu se poate prezenta ca un pol de putere în lumea exterioară, făcându-se astfel jocul Kremlinului, care își dorește o Europă divizată și nu își recunoaște dreptul la dialog. Statele membre UE nu trebuie să-i permită lui Putin să-și facă jocul. Și dacă vor să joace un rol într-o lume globalizată, trebuie să consolideze proiectul european.
Profil: O altă preocupare a Austriei: o extindere a spațiului Schengen către Bulgaria și România până la granița cu Turcia ar crea noi rute de migrație.
Bacanu: Nu cred că aderarea ar duce la o schimbare mare a numărului de refugiați. Cele două state au dovedit că își pot proteja granițele. Refugiatii vor cauta granițe permeabile, Romania si Bulgaria nu pun o problema reală în acest sens. La aceasta concluzie a ajuns si Comisia UE și nu au existat obiecții la această evaluare din partea Austriei. La începutul anului, ministrul austriac de interne a lăudat poliția de frontieră română.
Profil: Credeți că un calcul politic intern este plauzibil în perspectiva viitoarelor alegeri din Austria?
Bacanu: Nu, alegerile nu au legătură cu veto-ul exprimat în dosarul Schengen. Sunt de altfel convins că populația austriacă nu susține acest drept de veto. Președintele Austriei susține aderarea României, la fel ca și vicecancelarul. Cetăţenii austrieci nu au niciun interes să blocheze România. Aceasta este opera anumitor politicieni care au o problemă de integritate.
Profil: Deci care credeți că este un scenariu plauzibil?
Bacanu: Austria este interesată de stabilirea unei rute comerciale prin Croația. Țara a ajuns în spațiul Schengen - în ciuda declarațiilor cancelarului că în aceste circumstanțe (privind actualul mod de funcționare a spațiului Schengen) nu am putea discuta despre o extindere a spațiului Schengen. Cancelaria federală nu dorește o rută alternativă pentru mărfuri prin portul de la Marea Neagră, deși OMV și băncile austriece și companiile de cherestea fac afaceri foarte profitabile în România. Ne-am fi așteptat ca Austria să fie cel mai mare susținător al României atunci când am solicitat un vot pentru a adera la spațiul la Schengen.
Profil: Consiliul European a luat în considerare aderarea României la Schengen de 16 ori în 11 ani, dar a respins-o de fiecare dată. Există zvonuri că ministrul de Interne Lucian Bode ar putea demisiona în curând. Nu a făcut România suficient pentru a negocia aderarea la Schengen?
Bacanu: Pe de o parte, România nu a reușit să iasă de sub incidența de Mecanismului de Cooperare și Verificare până în 2022 (Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost introdus ca măsură tranzitorie în timpul aderării Bulgariei și României la Uniunea Europeană în 2007 pentru a sprijini eforturile țărilor de a reforma sistemului judiciar și combaterea corupției și a crimei organizate, nota). În trecut, România nu și-a respectat întotdeauna angajamentele privind justiția și statul de drept. Dar acestea sunt discuții politice care nu au nimic de-a face cu Schengen. La urma urmei, de unsprezece ani îndeplinim toate criteriile de protecție a frontierei. România nu este de vină pentru votul de anul acesta. Sunt state care au probleme cu sistemul judiciar – Ungaria, de exemplu. Dar Ungaria face parte din Schengen, România nu.
Profil: Eugen Tomac (Partidul Mișcării Populare) a anunțat un proces în fața Curții Europene de Justiție, pentru că, prin acest veto, Austria ar discrimina România. Ați fi de acord cu asta?
Bacanu: Austria a discriminat România. Aceleași reguli ar trebui să se aplice statelor care îndeplinesc aceleași criterii. Austria aplică o regulă pentru Croația și una complet diferită pentru România, deși prin România aproape că nu vin deloc migranți spre Europa. Datele Frontex contrazic poziția Austriei.
Profil: Rapoartele statelor înseși au fost utilizate pentru statisticile Frontex. Austria are o evaluare diferită, care se bazează, printre altele, pe interviuri cu solicitanții de azil.
Bacanu: Securitatea frontierelor României a fost analizată timp de unsprezece ani la nivel european. România nu este pe ruta migranților care urmează cel mai scurt traseu, și anume prin Serbia sau Grecia. Zeci de mii de oameni care își doresc o viață mai bună caută protecție în UE dar ei nu vin prin România. Este discutabil cum își obține Austria datele - în România aproape că nu există migranți ilegali. De asemenea: De ce Austria a avut această poziție doar pe 18 noiembrie 2022? Cum explici un drept de veto asupra unei așa-zise probleme de migrație ilegală prin România când ai petrecut un an întreg mulțumind României pentru munca fantastică pe care o face cu protejarea granițelor UE? Cancelarul Nehammer și ministrul Karner mint. Mă întreb dacă un apel de la Moscova nu stă în spatele acestei poziționări a cancelariei din Austria.
Profil: Ce ar aduce o eventuală acțiune în fața CEJ?
Bacanu: Am fost secretar de stat în Ministerul Justiției și sunt avocat de 15 ani. Nu vreau să comentez nimic fără să fi analizat amănunțit situația.
Profil: Colegul dumneavoastră din PNL, Pavel Popescu, a spus că va „dedica ultimii doi ani ai acestui mandat legislației și activității politice care vizează direct companiile și interesele austriece (în esență ruse)”. El dorește reglementări speciale pentru companiile austriece. Care ar putea fi regulile speciale?
Bacanu: Nu pot vorbi în numele colegului meu. Dar România trebuie să-și reconsidere relația bilaterală cu Austria. Președintele României, Klaus Johannis, a anunțat o serie de măsuri. Pe de altă parte, când Austria a votat împotriva României, a votat și împotriva intereselor Germaniei. Germania are un interes strategic în întărirea Estului, drept urmare vor fi consecințe mult mai importante decât supărarea românilor.
Profil: Cum se va comporta România acum - cu diplomație sau boicot?
Bacanu: Depinde de fiecare cetățean cum decide să achiziționeze diverse bunuri și servicii. Nu depinde de mine ce decid oamenii să facă și nu este de datoria mea să dau lecții românilor. Fiecare cumpără ce vrea, își deschide un cont bancar și își umple rezervorul oriunde dorește. Personal, nu alimentez niciodată de la companii cu deținute de entități din Federația Rusă. Aceasta este o decizie personală, nu un boicot.
Profil: Politicienii români fac apel pe rețelele de socializare să se boicoteze companiile austriece.
Bacanu: După cum am spus, este o alegere personală. Cred că trebuie să răspundem la nivel de stat. Aceasta ar putea varia de la măsuri diplomatice - cum ar fi convocarea ambasadorilor - până la măsuri economice.
Profil: Potrivit unei acuzații, se spune că Croația a primit intrarea în Schengen ca un cadou pentru respingerea brutală a solicitanților de azil la graniță. Organizația „Pro Asyl” critică încălcările drepturilor omului de către actorii statali din Croația. Va urma România exemplul Croației?
Bacanu: Nu sunt un susținător al măsurilor brutale, ci un apărător al domniei legii. România trebuie să respecte legile privind protecția frontierelor, ceea ce face deja. România nu are nicio problemă de protecție a frontierei. Până și Olanda a ajuns la această concluzie.
Profil: Cât se va mai lupta România pentru a intra în spațiul Schengen - își pierde răbdarea?
Bacanu: Pentru România, renunțarea nu este o opțiune. România trebuie să intre în spațiul Schengen, sperăm ca acest lucru să se întâmple în 2023. Mulți oameni sunt dezamăgiți. O respingere nejustificată din nou a statelor partenere europene ar încuraja tendințele de extremă dreapta. Înainte de acest vot, 75% din populația României a susținut apartenența la UE. Vetoul Austriei întărește scepticismul față de Europa și slăbește spiritul european.
Profil: Există un risc de apropiere a României de Rusia?
Bacanu: România nu s-ar apropia de Rusia. România este o țară traumatizată. Rusia nu a făcut niciun efort de reconciliere cu acele state de care a abuzat timp de zeci de ani. Românii nu simt o apropiere față de est, dar pot fi dezamăgiți de gesturi politice abuzive – precum cel al cancelarului austriac. După 1947, democrația din România a fost înlocuită cu un regim totalitar. Acest regim a închis intelectualitatea românească după gratii. Bunicii mei au fost prizonieri politici - au petrecut 40 de ani în închisorile comuniste. Am crescut ascultând poveștile bunicului meu. Mesajul lui m-a modelat: nu te apropia niciodată de Moscova. Trebuie să credem în oameni, să ne orientăm spre democrație și libertate.
