Ioan Radu, expert în cadrul AMRSP, a precizat că etapele principale care pun deocamdată în pericol transformarea regiei şi reorganizarea sa în societate sunt: inexistenţa contractului de delegare a gestiunii serviciului, care reglementează din punct de vedere juridic foarte clar obligaţiile care revin, pe de o parte, proprietarului serviciului, în speţă CGMB, pe de altă parte, operatorilor RATB; modul de colaborare dintre cele două entităţi, de acordare a subvenţiilor, de decontare a cheltuielilor şi, în general, toate obligaţiile care revin celor două părţi.
“Cea de-a doua problemă care după părerea mea pune în real pericol transformarea regiei în societate este lipsa, cel puţin în acest moment, a unei evaluări a patrimoniului public şi privat care a fost dat de CGMB în administrare regiei pentru prestarea serviciului public de transport local”, a precizat Ioan Radu, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, toate bunurile pe care le foloseşte RATB, de la terenuri până la mijloace de transport, de la echipamente de birotică din birouri până la dotarea autobazelor şi depourilor, sunt bunuri aparţinând domeniului public şi privat al Municipiului Bucureşti, date în administrare RATB.
“Legea obligă ca bunurile aparţinând domeniului public să fie evidenţiate într-o evidenţă extracontabilă distinctă la nivelul operatorului, iar bunurile care aparţin domeniului privat al municipiului trebuie, prin valoarea lor reevaluată, să constituie capitalul social al viitoarei societăţi. Atât timp cât aceste bunuri aparţinând domeniului privat nu au fost evaluate şi evaluarea este un proces extrem de complex. Atât timp cât această evaluare nu există, din păcate, RATB nu va putea deveni societate, pentru simplul motiv că nu ar avea capital social”, a explicat reprezentantul AMRSP.
