Suprinzător, studiul de piaţă pentru anul 2018 privind valorile minime imobiliare în Municipiul Bucureşti, realizat la cererea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România (UNNPR), ridică preţul apartamentelor vechi, construite între 1967 şi 1977, cu un procent 2%, în timp ce apartamentelor noi, de după 2011, li s-a aplicat o majorare de 2,5%, comparativ cu preţurile din grila notarială din 2017.
Uniformitatea majorării a fost constatată de Capital prin analizarea a 20 de zone reprezentative din Bucureşti, în care a fost luat ca reper un apartament cu două camere, confort I, situat la un etaj intermediar.
Trebuie precizat că grila notarilor are un impact mai redus, acum, în stabilirea impozitelor pe tranzacţii, devreme ce în februarie anul trecut guvernul a decis eliminarea impozitului pentru tranzacţiile imobiliare de sub 450.000 de lei, adică majoritatea operaţiunilor. Peste această valoare se aplică o cotă unică de impozitare de 3%. Notarii aplică acest procent la valoarea din contractul de vânzare-cumpărare, doar dacă tranzacţia se situează peste preţul stabilit în grila notarială. Dacă preţul de vânzare este sub grilă, notarul foloseşte valoarea din grilă pentru a stabili impozitul şi are obligaţia de a notifica organele fiscale. Totuşi, pentru toate tranzacţiile, grila notarială stă la baza calculării onorariilor pe care le încasează notarii. Cu alte cuvinte, o majorare a preţurilor în grila notarială se traduce printr-o creştere a încasărilor notarilor din tranzacţii imobiliare.