Astfel, CE anticipează că Produsul Intern Brut (PIB) al României va creşte cu 2,5% în acest an şi cu 2,6% în 2015, după o expansiune de 3,5% anul trecut, potrivit prognozei economice de primăvară, publicată luni de Executivul de la Bruxelles şi prezentată de Mediafax.
Anterior, în prognoza prezentată în luna februarie, CE estima o creştere de 2,3% pentru acest an, respectiv 2,5% pentru anul următor, faţă de cifrele de 2,1% şi 2,4% înaintate în prognoza din noiembrie.
CE reiterează că cererea internă va deveni treptat principalul motor al creşterii economice, susţinută anul trecut în principal de exporturi şi de recolta agricolă. De asemenea, Comisia anticipează că investiţiile "vor prinde viteză" în acest an, sprijinite de o mai bună absorbţie a fondurilor UE şi de "marile proiecte de infrastructură".
Fondul Monetar Internaţional şi Guvernul mizează în acest an pe o creştere economică de 2,2-2,5%, potrivit ultimei scrisori de intenţie transmisă creditorului de la Washington. FMI estimează, în cea mai recentă ediţie a Prognozei Economice Globale, publicată în luna aprilie, o creştere economică de 2,2% pentru România în acest an, urmată de o accelerare la plus 2,5% în anul următor.
"Creşterea economică este aşteptată să rămână peste potenţial în perioada analizată, datorită îmbunătăţirii încrederii şi unor condiţii internaţionale mai favorabile (...) Reformele structurale, precum liberalizarea pieţei energiei şi noul cod al muncii, încep să dea roade", se arată în prognoza prezentată luni de CE.
Consumul privat va înregistra o accelerare "moderată" în acest an, odată cu îmbunătăţirea încrederii consumatorilor şi creşterea venitului disponibil pe fondul salariilor reale mai ridicate, anticipează Comisia Europeană. Creditarea, care a evoluat negativ anul trecut, va continua să fie limitată de procesul de dezintermediere la nivelul gospodăriilor şi băncilor, consideră experţii CE.
Exporturile vor continua să crească în 2014 şi 2015 datorită îmbunătăţirii mediului extern, în special în UE, însă contribuţia exportului net la creşterea economică se va reduce semnificativ în 2014 şi va trece pe minus anul viitor, estimează CE. Importurile vor continua să crească odată cu cererea internă, iar rata de expansiune a importurilor va depăşi anul viitor rata de creştere a exporturilor, potrivit prognozei.
Inflaţia medie anuală se va tempera în acest an, atingând niveluri minime istorice în primul semestru în principal datorită preţurilor la alimente, urmând să revină în a doua parte a anului, pe fondul efectului accizei majorate la carburanţi, în banda ţintă a BNR, de 2,5% plus/minus 1 punct procentual, anticipează CE. Astfel, CE estimează o inflaţie medie anuală de 2,5% pentru 2014, care ar urma să accelereze la 3,3% anul viitor, pe fondul revenirii cererii interne. Rata de creştere a preţurilor din sectorul energiei se va menţine peste inflaţie în perioada analizată, precizează CE.
Creşterea economică din acest an ar putea fi limitată de efectele unei eventuale accelerări a dezintermedierii la nivelul gospodăriilor şi instituţiilor financiare, precum şi de efectul de bază al recoltei agricole record din 2013 şi evoluţiei solide a industriei anul trecut, notează CE. Pe de altă parte, creşterea economică ar putea depăşi aşteptările în cazul unor investiţii mai ridicate, sprijinite de o absorbţie peste estimări de fonduri europene.
În privinţa şomajului, CE anticipează o scădere uşoară a ratei în acest an şi în 2015, la 7,2%, respectiv 7,1%, faţă de 7,3% în 2013.
"În pofida creşterii economice solide, revenirea pieţei muncii a menţinut ritmul slab în 2013, rata şomajului urcând uşor, în timp ce angajările totale au scăzut, în principal ca urmare a scăderii numărului de liber-profesionişti. În 2014 şi 2015, măsurile de politică economică, în special cele care atacă şomajul în rândul tinerilor, ar trebui să înceapă să dea roade. Astfel, în pofida menţinerii tendinţei de scădere a populaţiei active, forţa de muncă va începe din nou să crească, în contextul unei expansiuni uşoare a angajărilor şi unei scăderi uşoare a ratei şomajului", se arată în prognoza CE.
Rata de creştere a compensaţiilor financiare ale angajaþilor va încetini la 5,4% în acest an şi 4,5% în 2015, în pofida creşterii semnificative a salariului minim în 2014, notează CE. Spre deosebire de situaţia de anul trecut, salariile din sectorul privat vor creşte mai repede decât cele din sectorul public până anul viitor, crede Comisia Europeană.
Comisia Europeană anticipează totodactă că procesul de consolidare fiscală va continua, după reducerea deficitului bugetar la 2,3% din PIB anul trecut, faţă de 3% din PIB în 2012. Deficitul bugetar va fi de 2,2% din PIB în acest an, prognoză care ia în considerare indexarea pensiilor conform legii, o creştere "limitată şi localizată" a salariilor din sectorul public, şi alocarea de resurse pentru cofinanţarea proiectelor care obţin fonduri UE.
Pe partea de venituri, prognoza de deficit a CE ia în considerare efectul indexării nivelului accizelor, inclusiv la produse energetice, creşterea bazei de impozitare pe proprietate şi încasările suplimentare din contribuţii sociale ca urmare a majorării salariului minim.
Pentru anul viitor, CE anticipează scăderea deficitului bugetar la 1,9% din PIB, datorită unei îmbunătăţiri "moderate" a veniturilor statului, odată ce cererea internă se va impune ca principal motor de creştere economică.
Datoria publică va creşte de la 38,4% în 2013 la 40% în acest an, nivel la are se va stabiliza în 2015, estimează CE.
"Principalele riscuri pentru proiecţiile pe buget în perioada analizată se referă în primul rând la controlul cheltuielilor (publice - n.r.) în perioada alegerilor şi la colectarea taxelor", conchide Comisia Europeană.
