Cel mai recent raport al Băncii Mondiale ăentru România dezvăluie o realitate dureroasă: după mai bine de trei decenii de la Revoluţie şi integrarea în UE şi NATO, ţara noastră se confruntă cu o problemă majoră de migraţie a celor mai buni oameni. Tinerii români cu studii superioare şi experienţă profesională aleg tot mai des să îşi caute fericirea şi succesul în afara ţării, iar această tendinţă afectează în mod direct dezvoltarea economică, socială şi culturală din România.
Dincolo de problema migraţiei, România se confruntă cu o rată a sărăciei cea mai ridicată din Uniunea Europeană. Chiar dacă PIB-ul a crescut de 10 ori în ultimele decenii şi am atras investiţii străine de peste 100 mld de euro, diferenţele sociale şi economice dintre români rămân uriaşe. În plus, sistemul de educaţie şi cel financiar din România sunt departe de a fi suficient dezvoltate pentru a stimula dezvoltarea mediului privat şi a facilita evoluţia socială a cetăţenilor.
Cum a negociat Vosganian la Moscova, în 2007. Dezvăluirile șocante ale unui fost ofițer SRI
„România își continuă progresul economic de creștere și convergență a veniturilor, totuși „povestea celor două României” persistă. SCD 2018 a rezumat narațiunea generală a dezvoltării socio-economice a țării ca o poveste a două Românii: una urbană, dinamică și integrată cu UE; cealaltă rurală, săracă și izolată.
După cinci ani, țara a făcut unele progrese în abordarea constrângerilor în calea creșterii, precum și în reducerea sărăciei și a inegalității, în ciuda mai multor șocuri fără precedent, cum ar fi pandemia de COVID-19 și invazia Rusiei în Ucraina.”, scrie instituția mondială în raport.
Rată mare de creștere, disparități considerabile între regiunile României
”Rata de creștere a României rămâne printre cele mai ridicate din UE, stimulând convergența nivelului de trai cu europenii medii. Cu toate acestea, rata sărăciei în România este încă cea mai ridicată din UE. Inegalitatea rămâne, de asemenea, relativ ridicată în comparație cu alte țări din UE, cu disparități considerabile între regiunile României. Acest SCD identifică șase rezultate la nivel înalt (HLO) pentru a accelera atingerea de către România a obiectivelor duble, reducerea sărăciei și prosperitatea comună. Rezultatele, dacă vor fi realizate în următorii cinci până la zece ani, ar marca o îmbunătățire a bunăstării populației, și în special a celor mai sărace și mai vulnerabile.
Acestea sunt
(i) mediul instituțional și economic previzibil pentru oameni și întreprinderi;
(ii) acces egal la servicii publice de înaltă calitate la nivelul administrației centrale și locale;
(iii) rezultate mai bune în sănătate și educație pentru toți;
(iv) condiții favorabile pentru locuri de muncă mai multe și mai bune în sectorul privat; (v) atenuarea schimbărilor climatice pentru durabilitatea mediului a activității economice; și
(vi) rezistența la șocuri și adaptarea la schimbările climatice, în special pentru gospodăriile vulnerabile.
În ciuda creșterii economice impresionante, obținerea unei prosperități comune și a îmbunătățirii durabile a bunăstării va rămâne o realitate îndepărtată dacă România nu își va aborda provocările de guvernare”, scrie banca Mondială în raport.
Problemele care frânează dezvoltarea României
Raportul Băncii Mondiale susţine că principalele constrângeri care împiedică creşterea productivităţii şi prestarea serviciilor publice sunt legate de guvernanţă şi de calitatea instituţiilor.
Migraţia, caracteristicile de bază ale pieţei muncii şi deficitele de competenţe afectează cantitatea, calitatea şi productivitatea forţei de muncă.
„Întrucât românii care emigrează sunt de obicei mai tineri şi cu un nivel de educaţie mai ridicat decât populaţia rămasă, societatea românească îmbătrâneşte şi suferă de pe urma unuia dintre cele mai grave exoduri de creiere din întreaga lume.“
Principalele probleme identificate de Banca Mondială:
- Rata sărăciei rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană
- Inegalitatea rămâne ridicată
- Deficit de angajaţi calificaţi şi fricţiuni pe piaţa muncii
- Îmbătrânirea populaţiei
- Instituţii insuficient dezvoltate
- Un sector financiar insuficient dezvoltat
- Un mediu de afaceri sprijinit insuficient.
2.000 de lei în plus în fiecare lună pentru acești români. Senatul a decis
