De asemenea, cotidianul Schweiz am Sonntag a publicat o declarație a economistului Peter Buomberger care cere și el un nou plafon al cursului de schimb franc-euro. ,,Dacă Banca Centrală Europeană relaxează și mai mult politica monetară, francul va fi supus la noi presiuni. Trebuie să luăm în considerare un nou plafon al cursului de schimb franc-euro, altfel costurile de ajustare pentru industria de export vor fi prea mari'', a declarat Buomberger.
La începutul acestui an, Banca Națională a Elveției a luat prin surprindere piețele financiare, după ce a abandonat pragul minim de 1,20 franci pentru un euro. Imediat după această decizie francul s-a apreciat în raport cu moneda euro și în prezent este cu aproximativ 10% peste cursul din luna ianuarie.
Însă pe măsură ce impactul francului asupra economiei bazată pe exporturi a Elveției a devenit mai tangibil, s-au înmulțit apelurile pentru ca SNB să ajusteze cursul de schimb. Comenzile și profiturile firmelor elvețiene din sectorul industrial au început să aibă de suferit iar unele companii au început chiar să-și mute activitățile peste hotare.
La fel ca majoritatea băncilor centrale, Banca Națională a Elveției are drept sarcină principală asigurarea stabilității prețurilor și nu este obligată să facă profit. Însă legal, SNB are statutul unei corporații în care majoritatea acțiunilor sunt deținute de Guvernul federal elvețian și cele 26 de cantoane. Există, de asemenea, aproximativ 2.000 de investitori privați care primesc dividende dar care beneficiază de drepturi de vot extrem de limitate.
În 2014, Banca Națională a Elveției a înregistrat un profit net record de 38,3 miliarde de franci și a distribuit acționarilor săi dividende în valoare de două miliarde de franci.
