Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a afirmat că Mitropolia Olteniei a luat "o decizie bună" prin interzicerea participării monahilor la slujbele de la biserica din apropierea Mănăstirii Frăsinei din Vâlcea dar a criticat limbajul "excesiv arhaic", "ermetic", "sever şi anacronic" din mesajul Mitropoliei. Vasile Bănescu a subliniat că "blestemul" nu face parte din poruncile şi sfaturile evanghelice.
Precizarea făcută de Vasiel Bănescu vine după ce, într-un document semnat de Mitropolitul Olteniei, Irineu, şi de stareţul Mănăstirii Frăsinei din judeţul Vâlcea, apărut în spaţiul public, au fost interzise slujbele într-o biserică din apropierea mănăstirii, lăcaş de cult care ar fi fost ridicat pe un loc „blestemat” de Sfântul Ierarh Calinic.
"Decizia este, în esenţă, aceea ca monahii mănăstiri Frăsinei să slujească exclusiv în biserica mănăstirii, nu şi la biserica situată la câţiva km de aceasta. Dincolo de limbajul excesiv arhaic, ermetic pentru înţelegerea omului de azi, este vorba de o decizie menită să sporească gradul de rigoare şi ascultare duhovnicească ale celor ce au optat pentru o viaţă ascetică bazată pe cele trei voturi (angajamente) monahale: ascultare, castitate şi sărăcie benevolă. Condiţii cu raţiuni adânci asumate de oricine alege liber să devină monah", a afirmat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, citat de agerpres.ro.
Vasile Bănescu adaugă faptul că „raţiunea adâncă a monahismului este separarea de tumultul lumii, nu afundarea în el, găsirea liniştii necesare rugăciunii, lupta mai intensă cu ispitele şi trăirea mai riguroasă a poruncilor şi sfaturilor evanghelice”.
Acesta critică referirile la „blestem”, chiar dacă este vorba de respectarea unei hotărâri luate de un sfânt ierarh.
"Blestemul nu face parte în mod sigur dintre acestea, ci exprimă, în cazul de faţă, într-un limbaj sever şi anacronic, autoritatea ierarhului actual în legătură cu lucruri menite să păstreze vie hotărârea unui sfânt ierarh care a fixat o regulă de vieţuire monahală mai aspră în mănăstirea respectivă”, mai arată Vasile Bănescu.
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei a dat drept exemplu situaţia existentă la anumite mănăstiri, la muntele Athos.
"Raţiunea pentru care în anumite mănăstiri (ca la muntele Athos) nu se permite accesul femeilor este exclusiv aceea a protejării monahilor de cea mai puternică ispită omenească. Fireşte, le rămân multe altele cu care se nevoiesc să lupte, rugându-se şi pentru noi, cei ce nu avem adesea puterea aceasta", a spus V. Bănescu.
Acesta a mai explicat că Mitropolia Olteniei are datoria firească de a explica mai clar „decizia bună pe care a luat-o spre binele şi ordinea internă a Mănăstirii Frasinei, renumită pentru asprimea vieţii duhovniceşti a monahilor care au dorit să trăiască acolo”.
Mitropolia Olteniei a transmis miercuri decizia oficială în urma publicării „Documentului de Legământ cu Blestem” împotriva slujirii și a slujbelor în biserica de lângă mânăstirea de la Frăsinei.
