Directorul medical al Institutului Naţional de Boli Infecţioase ”Prof. Dr. Matei Balş”, medicul Adrian Marinescu, explică faptul că, şi în anii trecuţi, în Europa, inclusiv în România, au fost cazuri de variola maimuţei (mpox). Acesta arată că avertizările primite de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii cu privire la această boală trebuie să îi facă pe oameni să fie prudenţi, fără a se gândi la o nouă pandemie.
”Aş spune că nu e un pericol mare, nu trebuie să ne gândim că va veni o altă pandemie sau va fi o situaţie grea. Doar că gândirea prudentă trebuie să existe. Sigur că ne putem pune întrebarea de ce la variola maimuţei, o boală totuşi veche, despre care discutăm de prin 1970 - primul caz a fost tot în Congo - de ce discutăm mai mult acum? Pentru că, totuşi, numărul de cazuri în continentul african este categoric mai mare.
Se pune problema: dacă este doar un contact prelungit, un contact direct, de ce sunt mai multe cazuri? şi, de fapt, avertizarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de aici pleacă. Adică trebuie să fie o gândire prudentă”, a afirmat Adrian Marinescu, la un post TV.
Ce este variola maimuței, care sunt simptomele și cum să te ferești de virus
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat epidemia de mpox sau variola maimuţei o urgenţă de sănătate publică de interes internaţional. Aceasta este a doua urgență declarată cu privire la această boală în ultimii doi ani.
Alertă de la OMS. Epidemia de variola maimuței a fost declarată ''urgenţă de sănătate publică de interes internaţional''
OMS spune că, anul acesta, alerta medicală a fost declarată în urma unui focar de infecţie virală din Republica Democrată Congo, din Africa Centrală, care s-a răspândit în ţările vecine.
Peste 14.000 de cazuri de infectare cu variola maimuței au fost înregistrate în 2024 în Africa. 500 de persoane au murit în urma complicațiilor de la virus, a spus Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul Organizației Mondiale a Sănătății, într-o conferință de presă.
Boala declanşează simptome similare gripei şi duce la apariţia unor leziuni cutanate purulente. Medicii spun că majoritatea cazurilor sunt uşoare, dar în anumite condiţii, această boală poate ucide.
Ce este variola maimuței?
Variola maimutei este o infecție virală rară, cu infectare umană accidentală, care apare, de obicei, și în principal în părțile împădurite din Africa Centrală și de Vest, în urma contactului cu animalele.
Virusul se poate răspândi și de la persoană la persoană, dar printr-un contact direct și îndelungat. Cel mai adesea se ia după contactul sexual cu o persoană infectată. Este cauzată de virusul variolei maimuței, care aparține familiei ortopoxvirusului.
Alertă maximă! Europa a confirmat primul caz de variola maimuței din afara Africii
Există două tipuri de virusul variolei maimuței, cel din Africa de Vest și cel bazinul Congo (Africa Centrală).
Care sunt simptomele variolei maimuței?
Simptomele sunt adesea ușoare, deși leziunile pot provoca mâncărimi intense ale pielii sau dureri. Acestea includ erupții cutanate veziculoase sau leziuni pe orice parte a corpului – inclusiv în contextul actual particular – în jurul organelor genitale și anusului, febră, durere în gât, ganglioni limfatici umflați și leziuni la nivelul gurii și ochilor.
Cum se răspândește variola maimuței?
Variola maimutei nu se răspândește în mod normal cu ușurință între persoane și necesită un contact apropiat. Virusul intra în organism prin piele lezată, tract respirator, ochi, nas sau gură; și prin fluide corporale.
Principalul mod în care poate fi răspândit este în timpul contactului fizic apropiat prelungit cu o persoană care are variola maimutei.
Cu toate ca variola maimutei nu a fost documentată anterior ca o infecție cu transmitere sexuală, transmiterea în timpul contactului sexual a fost între timp confirmată de specialiști.
Focarele de variola maimutei apar de obicei în rândul populațiilor care trăiesc în zonele rurale și care vânează, manipulează și consumă carne de vânat.
Perioada de incubație este de obicei de la 6 la 13 zile.
Variola maimutei necesită, de obicei, un contact personal strâns cu o persoană simptomatică infectată. Simptomele dispar spontan în 14 la 21 de zile.
