Uniunea Europeană încearcă să îşi protejeze banii de ţările corupte. Europarlamentarii au adoptat un proiect de regulament prin care Bruxelles-ul poate îngheţa plăţile în cazul ţărilor care se abat de la statul de drept. Legea trebuie să treacă şi de Consiliul UE şi nu va intra în vigoare mai devreme de 2021.
Cu 397 de voturi pentru şi 197 împotrivă, eurodeputaţii au stabilit încă un mecanism pentru apărarea statului de drept. Noul regulament ar urma să pedepsească statele membre care delapidează fondurile sau care intervin în justiţie.
”Trebuie să ne bazăm pe faptul că instanţele sunt independente în statele membre, că statul de drept funcţionează, că tribunalele nu pot fi influenţate. Nu este vorba de sancţiuni, ci de protecţia banilor, a fondurilor europene”, a spus GUNTHER OETTINGER, comisarul European pentru Buget.
În timpul dezbaterii, Ungaria şi Polonia au fost menţionate în legătură cu abateri de la statul de drept. România a fost avertizată la începutul săptămânii că riscă intre şi ea pe lista neagră. Cele mai vehemente reacţii au venit chiar de la parlamentarii din aceste state.
”Dacă Uniunea Europeană devine o putere care ocupă alte state, are o atitudine colonialistă, cred că organizaţia trebuie să fie părăsită”, a spus STANISLAW ZOLTEK, europarlamentar polonez.
”Dacă doriţi ca mâine să votăm acest raport, să votăm mai întâi ca mecanismul de cooperare şi verificare să fie pentru toate statele. Implementaţi-l şi la d-voastră acasă!”, a declarat și GABRIELA ZOANĂ, europarlamentar PSD.
Regulamentul adoptat de Parlament merge acum la Consiliul Uniunii, care îi poate aduce amendamente, îl poate promulga sau îl poate bloca pe termen nelimitat. Dacă va fi aprobat, regulamentul va intra în vigoare la următorul cadru financiar, adică din 2021.
Concret, ce se va întâmpla?
Cum va fi luată decizia Comisiei UE
Asistată de un grup de experți independenți, Comisia UE ar avea sarcina de a identifica "deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept" și de a decide măsuri care ar putea include suspendarea plăților din bugetul UE sau reducerea prefinanțării. Decizia Comisiei va fi pusă în aplicare numai după aprobarea Parlamentului și a Consiliului. Odată ce statul membru remediază deficitele identificate de Comisia Europeană, Parlamentul și miniștrii UE pot debloca fondurile.
Experți independenți care să asiste Comisia Europeană
Comisia Europeană poate stabili că statul de drept este amenințat dacă sunt subminate una sau mai multe dintre următoarele:
• buna funcționare a autorităților care implementează bugetul UE;
• buna funcționare a autorităților care efectuează controlul financiar;
• investigarea adecvată a fraudei - inclusiv frauda fiscală -, corupția sau alte încălcări care afectează execuția bugetului UE;
• control judiciar eficient de către instanțele independente;
• recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit;
• prevenirea și sancționarea evaziunii fiscale;
• cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă și, dacă este cazul, cu Parchetul European.
Pentru a asista Comisia, un grup de experți independenți în domeniul dreptului constituțional și financiar, compus dintr-un expert numit de parlamentul național al fiecărui stat membru și cinci experţi numiți de Parlamentul European, va evalua situația în toate statele membre, anual, și va publica un rezumat al concluziilor sale.
Care vor fi deciziile posibile
În funcție de domeniul de aplicare al deficiențelor și de procedura de gestionare a bugetului, Comisia poate decide cu privire la una sau mai multe măsuri, incluzând:
• suspendarea angajamentelor,
• întreruperea termenelor de plată,
• reducerea prefinanțării și
• suspendarea plăților.
Cu excepția cazului în care decizia prevede altfel, guvernul ar trebui să continue implementarea programului sau fondului UE respectiv și să efectueze plăți către beneficiarii finali, cum ar fi cercetătorii sau organizațiile societății civile. Comisia ar trebui să facă eforturi pentru a se asigura că beneficiarii primesc sumele datorate.
Comisia va prezenta o propunere Parlamentului şi miniștrilor UE de a transfera o sumă care să corespundă valorii măsurilor propuse în rezerva bugetară. Decizia va intra în vigoare după patru săptămâni, cu excepția cazului în care Parlamentul, hotărând cu majoritate de voturi exprimate, sau Consiliul, hotărând cu majoritate calificată (astfel încât niciun stat membru să nu poată bloca o decizie), o modifică sau o resping. Odată ce Comisia Europeană stabilește că deficienţele au fost remediate, suma blocată ar fi deblocată folosind aceeași procedură.
