Votul parlamentului ungar, care se preconizează că va trece fără probleme, după o vizită a premierului suedez Ulf Kristersson vinerea trecută, în timpul căreia cele două ţări au semnat un acord de armament, va pune capăt unor luni de întârzieri pentru a finaliza schimbarea politicii de securitate a Suediei.
Stockholm a renunţat la politica sa de nealiniere pentru o mai mare siguranţă în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în urma invaziei Rusiei în Ucraina în 2022.
Cu Suedia urmând Finlanda în NATO, devenind al 32-lea membru, preşedintele rus Vladimir Putin a obţinut exact ceea ce a încercat să evite atunci când a lansat războiul în Ucraina - o extindere a alianţei - au declarat liderii occidentali.
În timp ce Finlanda a devenit membru NATO anul trecut, Suedia a fost lăsată să aştepte, deoarece Turcia şi Ungaria, care au relaţii mai bune cu Rusia decât alţi membri ai alianţei, au ridicat obiecţii.
Turcia a refuzat să ratifice aderarea Suediei, cerând măsuri mai dure împotriva militanţilor din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), despre care a spus că au făcut din Suedia o casă.
Suedia şi-a modificat legislaţia şi a relaxat normele privind vânzările de arme pentru a linişti Turcia. Preşedintele Tayyip Erdogan a legat, de asemenea, ratificarea de aprobarea de către SUA a vânzărilor de avioane de luptă F-16 către Turcia, Ankara aşteptând acum ca Statele Unite să depună eforturi pentru a obţine aprobarea Congresului SUA.
Tergiversarea Ungariei a fost mai puţin clară, Budapesta exprimându-şi mai degrabă furia faţă de criticile suedeze privind direcţia dezvoltării democratice sub conducerea premierului naţionalist Viktor Orban, decât să aibă unele cerinţe concrete.
Semnătura Turciei a lăsat Ungaria ca ultim obstacol.
Aderarea Suediei, care nu a mai fost în război din 1814, şi a Finlandei este cea mai semnificativă extindere a alianţei de la extinderea sa în Europa de Est în anii 1990.
În timp ce Suedia a intensificat cooperarea cu alianţa în ultimele decenii, contribuind la operaţiuni în locuri precum Afganistanul, aderarea sa va simplifica planificarea apărării şi cooperarea pe flancul nordic al NATO.
De asemenea, Suedia aduce în cadrul alianţei resurse precum submarine de ultimă generaţie adaptate la condiţiile din Marea Baltică şi o flotă considerabilă de avioane de vânătoare Gripen produse intern. Aceasta îşi măreşte cheltuielile militare şi ar trebui să atingă pragul NATO de 2% din PIB în acest an.
