Oficial al ambasadei Ungariei: Statul maghiar va cumpăra pământ în România

Eliminarea restricţiilor i-a făcut pe oficialii din Guvernul de la Budapesta să creeze o strategie prin care Ungaria să poată achiziţiona teren agricol şi pădure în România
Eliminarea restricţiilor i-a făcut pe oficialii din Guvernul de la Budapesta să creeze o strategie prin care Ungaria să poată achiziţiona teren agricol şi pădure în România

De la 1 ianuarie 2014, statul român a eliminat restricţiile impuse cetăţenilor străini care vor să cumpere terenuri agricole, inclusiv obligaţia de a avea experienţă în agricultură. Eliminarea restricţiilor i-a făcut pe oficialii din Guvernul de la Budapesta să creeze o strategie prin care Ungaria să poată achiziţiona teren agricol şi pădure în România, scrie Jurnalul.ro.

”Avem un program în acest sens, care în esenţă presupune că, dacă cineva vrea să îşi vândă pământul, atunci poate încheia un contract cu statul ungar, în urma căruia să primească rentă viageră. Mai mult, dacă doreşte, el poate rămâne titularul pământului pe perioada vieţii. Evident că se pune întrebarea ce va face statul ungar cu o bucată de pământ de la marginea unui sat secuiesc? În principiu îl poate da unui tânăr fără pământ, dar dornic să îl prelucreze”, susţine Szabo Jozsef Andor, ataşatul pe probleme de agricultură din cadrul Ambasadei Ungariei de la Bucureşti, citat de portalul szekelyhon.

Procedură simplă
Paşii de a vinde terenul statului ungar sunt foarte simpli. “După ce sistemul va deveni funcţional, doritorul nu are altceva de făcut decât să caute cea mai apropiată reprezentanţă a noastră. Un reprezentant de-al nostru se va deplasa la faţa locului şi va evalua pământul. În funcţie de asta, îi vom face o ofertă. Dacă nu va fi mulţumit, atunci poate încerca pe piaţa liberă. Dacă va accepta, atunci, cum am amintit, va beneficia de renta viageră, pământul şi dreptul de folosinţă urmând să rămână pe numele lui până la sfârşitul vieţii”.

Fond forestier şi ape minerale
Ungaria are deja strategii şi pentru fondul forestier şi de ape minerale din România. “Singura diferenţă este că aceste strategii nu au fost gândite la Budapesta, ci au fost elaborate chiar de autorităţile locale din Ţinutul Secuiesc. Văzând cu ce rapiditate dispare fondul forestier, ei au apelat la statul ungar pentru ajutor. Multe primării dispun de propriile păduri, sunt incapabile să le managerieze, dar nici nu vor să le vândă. Vreau să amintesc aici şi de apele minerale, o oportunitate nouă de care încă foarte puţini ştiu. Nu mă refer la râuri şi lacuri, ci la izvoarele de ape minerale mai mult sau mai puţin exploatate. Este inadmisibil ca o apă minerală renumită precum Biborţeni să intre în faliment, când apele minerale îşi trăiesc perioada de renaştere în toată Europa”, mai spune diplomatul maghiar.