Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
Povestea cazului inedit începe în martie 2020, când proprietarul unui Audi A6 cu defecte a decis să se adreseze unui mecanic, care avea amenajat service-ul acasă. După ce a analizat mașina, mecanicul i-a spus că nu deținea echipamentul și cunoștințele necesare pentru a remedia aceste defecte complexe și l-a îndemnat să caute ajutor într-un service auto mai mare și specializat. Cu acordul proprietarului, mecanicul a contactat reprezentanții service-ului care a trimis o echipă cu o platformă pentru a ridica mașina de la locuința mecanicului și a o transporta la service pentru a efectua reparațiile necesare.
Însă, în timpul efectuării lucrărilor, tehnicienii din service au descoperit și alte defecte ascunse, crescând astfel costul total al reparațiilor.
După finalizarea reparațiilor, proprietarul a fost notificat telefonic că mașina este gata de ridicare, fiind informații și cu privire la costul total al intervențiilor, în valoare de 4.724 lei. Astfel, în data de 17 aprilie 2020, proprietarul automobilului Audi A6 și o femeie însoțitoare s-au prezentat la service cu un autoturism BMW, în vederea recuperării mașinii. Odată ajunși la service, cei doi au comunicat intenția de a efectua o probă cu mașina înainte de finalizarea formalităților.
După ce i-au spus patronului de la service că vor să facă o probă cu mașina, bărbatul și femeia s-au făcut nevăzuți. Ulterior, o cunoștință a preluat autoturismul BMW cu care cei doi s-au dus la service.
În urma acestei situații, administratorul service-ului a depus plângere penală, iar în urma anchetei, bărbatul și femeia au fost trimiși în judecată pentru înșelăciune. Escrocheria, susține procurorul, a constatat „prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, respectiv că iau autoturismul reparat în probe, după care vor face plata, cu scopul de a se sustrage de la plata facturii reprezentând reparaţiile efectuate”.
Judecătoria Rădăuți i-a declarat nevinovați pe cei doi, arătând că „fapta nu este de natură penală”.
„Dacă ar fi să luăm în considerare declaraţia persoanei vătămate, ar rezulta că inculpaţii au luat maşina pentru a face probe cu aceasta, urmând ca apoi să plătească contravaloarea reparaţiilor, pretextul de a face probe cu autoturismul, fiind în aprecierea persoanei vătămate, o manoperă frauduloasă de inducere în eroare pentru a putea lua maşina fără să plătească contravaloarea reparaţiilor. Dacă ar fi să luăm în considerare declaraţiile făcute de către inculpaţi, rezultă că aceştia nu au plătit contravaloarea reparaţiilor întrucât nu au fost mulţumiţi de modul în care funcţiona autoturismul reparat”, se arată în sentința Judecătoriei Rădăuți.
Cu alte cuvinte, instanța a decis că litigiul dintre patronul service-ului și proprietarul mașinii este unul comercial, nu penal.
„Din analiza materialului probator, rezultă că situaţia de fapt constă în neexecutarea unei obligaţii contractuale faţă de partea civilă, şi nu în inducerea în eroare a acesteia cu privire la executarea convenţiei în scopul de a obţine un folos material injust, iar fapta nu a fost comisă cu intenția directă, impusă de norma de incriminare”, se mai arată în sentința Judecătoriei Rădăuți, care nu este definitivă.
Judecătorul a mai arătat că „pe lângă existența unui dubiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, probele administrate în cauză și mai sus analizate nu au fost suficiente, nu au condus la concluzia existenței unor mijloace frauduloase, dolosive de comitere a faptei”.
Regiunea săracă din România care a dat cele mai multe genii. Cum se explică acest paradox
